Ministrul susține că aceste numiri politice trebuie asumate explicit, deoarece inspectoratele școlare sunt extensii ale ministerului în teritoriu și trebuie să implementeze programul de guvernare.
„Dacă inspectoratul reprezintă ministerul în județ, când vine un nou ministru, ministrul vine cu un program de guvernare și acel program de guvernare trebuie implementat în județe. Acolo ai nevoie de cineva care să-și asume acel program de guvernare, împreună cu tine”, a explicat el.
În privința funcționării inspectoratelor, ministrul critică actuala organizare din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, considerând-o birocratică și ineficientă. Potrivit acestuia, noua lege „a complicat mai mult situația” prin introducerea unor noi structuri, precum birourile județene ARACIP, care accentuează fragmentarea deja existentă.
Ca alternativă, ministrul propune o restructurare radicală: o singură instituție în fiecare județ care să coordoneze educația, în care să fie integrate toate entitățile existente, și anume inspectoratul, Casa Corpului Didactic și centrele județene de resurse. Aceasta ar putea fi redenumită „direcție”, pentru a semnala o schimbare de abordare.
„Cred că într-un județ ar trebui să avem o singură structură care se ocupă de educație, nu două, nu trei, nu patru. (…) Se poate chema, fără nicio problemă, direcție (…) dar trebuie să includă toți actorii pe care îi avem acum într-un județ, ca unități autonome care fac parte din aceeași structură, pe baza unor reguli, proceduri foarte clare”, a spus Daniel David.
El propune și reducerea numărului de inspectori adjuncți la unul singur în fiecare județ, cu excepția Capitalei. Numirile în aceste funcții ar rămâne politice, dar însoțite de o analiză de competență și asumarea unui program managerial congruent cu guvernarea.
Pentru ceilalți inspectori, selecția ar trebui să se facă prin concursuri reale, în paralel cu formări de leadership.
„Vedem uneori pe diverse poziții oameni de bună credință, dar care n-au abilități de management, n-au abilități de leadership. Deci, trebuie profesionalizate toate celelalte poziții”, a punctat ministrul.
În raportul oficial se evidențiază că actualul model și cel prevăzut de Legea 198/2023 sunt ineficiente și generează suprapuneri, lipsă de coordonare și o influență politică greu de controlat:
„Cred că atât modelul actual, cât și modelul de organizare a inspectoratelor școlare propus în legea 198/2023 sunt ineficiente, deoarece complică și birocratizează sistemul prin prea multe instituții distincte, greu de coordonat și cu potențiale suprapuneri, mascând influența politică multiplă în fiecare dintre acestea”, mai spune David.
În plus, raportul susține că funcțiile de conducere trebuie împărțite clar: inspectorii generali și adjuncții numiți politic, restul prin concurs. Formarea profesională este obligatorie pentru toate celelalte poziții, ca parte a evoluției în cariera didactică.
Pe termen legislativ, reforma inspectoratelor a fost amânată. Potrivit OUG nr. 156/2024, desființarea acestora și înființarea direcțiilor județene este programată pentru începutul anului școlar 2026-2027. Noile direcții vor rămâne fără atribuții de inspecție școlară, acestea urmând să fie preluate de ARACIP, noua agenție de calitate din învățământul preuniversitar, aflată în subordinea Ministerului Educației.
Trimite articolul
X
cristi says: pai da ca sa execute fara sa cracneasca toata propaganda din scoli care o vor hotari ei. Doamne ce vremuri ne asteapta.
-
dap says:
dap, ca cetatenii sa beneficieze direct de ceea ce voteaza cu sau fara cap, sa-si asume responsabilitatea iar data viitoare sa voteze in consecinta: daca sunt multumiti – tot asa, daca nu sunt multumiti – altcumva.
dar a fost cineva interesat in vreo campanie electorala de masuri concrete, cu plan de realizare, termene, resurse alocate si surse de finantare? a urmatit vreodata cineva indeplinirea eventualelor promisiuni electorale si a protestat cand n-au fost indeplinite in termenele promise (presupunand ca ar exista)?
e mult mai usor cu lozinci si cu diabolizarea adversarului, cu “sustinut” aiurea pe “ai tai” impotriva oricarei evidente si sa astepti un intreg mandat ca sa votezi… tot pe baza de emotii din nou. din greseala in greseala spre victoria finala…democratia presupune responsabilitatea alegatorului atat la vot cat si pe parc.urs, nu din x in x ani sa “tii” cu unii care au lozinci mai infantile la nivelul “sa fie bine sa nu fie rau” si-i porcaie mai tare pe adversari.
capul face – capul trage.
Alt cetatean 
Mtzandru says: Dar de ce doar șefii? Hai și cu restul. Și profesorii și elevii, pe toți să îi numim politic, asumat, frumos… Sa nu mai existe dubii
Mucles says: Uite coruptii, hotii si banditii pe care i-ati votat si ai sustineti. Directie total gresita pt tara asta cu astfel de specimene
Ana-Maria says: Nu mi se pare corect ca inspectorii să fie numiți politic, la fel cum nu mi se pare a fi o soluție nici descentralizarea. Este prea multă corupție ca să putem avea siguranța că personalul va fi angajat sau păstrat în funcție pe baza competențelor și nu a preferințelor politice ale directorului, primarului, inspectorului. Nu aveți idee ce se întâmplă în țară, în școli, cu primari care se cred patroni de școală și hărțuiesc personalul care nu e “în tabăra corectă”. Realitatea din minister diferă de realitatea oamenilor din școli, mai ales în rural… Eu nu am încredere că va fi corectitudine, din contră, vor fi presiuni mai mari și oamenii condiționați politic.