Documentul avertizează și asupra unei alte probleme grave, 22% dintre tinerii români între 18 și 24 de ani nu muncesc și nu studiază (NEET), un procent cu 8 puncte peste media europeană (14%) și cel mai ridicat din UE, la mică distanță de Grecia și Spania. NEET se referă la categoria de tineri care nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Cheltuieli minime

Raportul arată că România cheltuia, în 2022, doar 6.069 de dolari pe elev/student (de la primar până la nivel universitar), mai puțin de jumătate din media OCDE, de circa 12.500 de dolari. Țara noastră se află, astfel, pe ultimul loc în Europa la investiția per elev, depășind doar state precum Peru, Mexic sau Brazilia. În învățământul superior, diferența rămâne semnificativă: 10.329 de dolari per student, față de media OCDE de 15.102 dolari.

Ca procent din PIB, cheltuielile cu educația au fost de 2,5% în 2022, aproape la jumătate față de media organizației (4,7%). Deși în urma grevei profesorilor din 2023 salariile au crescut, aceste majorări au fost urmate de măsuri de austeritate care au lovit în burse și școlile mici, notează analiza OCDE.

Timp mai puțin la școală, vacanțe mai lungi

Un alt capitol unde România se află în urma Europei este cel al timpului petrecut de elevi la școală. În total, un copil român parcurge puțin peste 6.000 de ore în clasele primare și gimnaziale obligatorii, cu aproape 900 de ore mai puțin decât media Uniunii Europene și cu 1.600 sub media OCDE. Elevii români ajung să aibă vacanțe mai lungi decât colegii lor din alte țări: 16,6 săptămâni pe an, față de media OCDE de 13,5 săptămâni.

Studii superioare: performanțe bune, dar prea puțini absolvenți

Raportul OCDE evidențiază un paradox în privința învățământului superior. România are o rată ridicată a studenților care finalizează licența la timp (62%, față de 43% media OCDE). Cu toate acestea, doar 19% dintre adulții români între 25 și 64 de ani au studii universitare finalizate, față de media OCDE de 42%, ceea ce plasează țara pe ultimul loc în Europa.

Salarii peste medie, dar cu presiune bugetară

În privința profesorilor, raportul notează că aceștia au, în medie, venituri cu 14% mai mari decât restul angajaților cu studii superioare, în timp ce, la nivel OCDE, cadrele didactice câștigă cu 19% mai puțin decât alte profesii similare. OCDE avertizează însă că aceste creșteri reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului, salariile profesorilor constituind cea mai mare parte din cheltuielile pentru educație.

Raportul „Education at a Glance 2025” încheie evidențiind că România are printre cele mai slabe rezultate din Europa în ceea ce privește accesul și participarea la educație, alături de cheltuieli publice extrem de reduse. În lipsa unor investiții consistente și a unor politici coerente, avertizează OCDE, decalajele față de restul continentului riscă să se adâncească.