Într-un comunicat oficial, CNE precizează că elevii nu mai așteaptă declarații ambițioase, ci soluții aplicate. Consiliul face referire la frecvența schimbărilor de la vârful ministerului, amintind că viitorul titular va fi „cel de-al 25-lea ministru al Educației în cei 36 de ani de la Revoluție”.

Reprezentanții elevilor critică mandatul fostului ministru Daniel David, care inițial s-a arătat promițător, dar care, potrivit elevilor, s-a încheiat cu decizii controversate.

„Deși mandatul fostului ministru a debutat aparent promițător, așteptările au fost rapid infirmate. Măsurile de austeritate, obsesia pentru reforme nefundamentate și, mai ales, atitudinea sfidătoare și discursul lipsit de empatie adresat elevilor, părinților și profesorilor au contribuit la erodarea profundă a încrederii în actul de guvernare din educație. Acesta este punctul de plecare pentru noul ministru, atât în ceea ce privește relaționarea cu comunitatea educațională, cât și în elaborarea și implementarea politicilor publice”, se menționează în comunicat.

În acest context, elevii cer un ministru care să fie capabil să reziste presiunilor politice și să construiască politici publice bazate pe nevoile reale ale beneficiarilor direcți ai educației.

„Elevii nu își mai doresc un ministru ‚vizionar’ doar în discursuri sau un nou experimentator de reforme grăbite, ci un ministru responsabil, coerent și conectat la realitatea din școli. Un ministru care să înțeleagă că educația nu este un câmp de testare politică, ci un sistem viu, cu beneficiari direcți care resimt imediat fiecare decizie luată la nivel central”, subliniază Consiliul Național al Elevilor.

Organizația a formulat o listă de opt revendicări, pe care viitorul ministru este invitat să le asume „de urgență”. Printre acestea se numără finalizarea reformei curriculare, diminuarea efectelor măsurilor de austeritate asupra elevilor, regândirea criteriilor de acordare a burselor de merit și reintroducerea burselor olimpice, precum și creșterea accesului echitabil la servicii de consiliere psihopedagogică.

Alte solicitări vizează sprijinirea elevilor din medii dezavantajate prin politici sustenabile, restructurarea reformei liceelor tehnologice, îmbunătățirea infrastructurii școlare și implicarea directă a elevilor în elaborarea politicilor educaționale.

Potrivit CNE, lipsa de coerență și instabilitatea decizională au afectat grav sistemul de învățământ, iar resetările frecvente ale politicilor educaționale, dictate de schimbările politice, nu au făcut decât să accentueze problemele existente. Reprezentanții elevilor atrag atenția că soluțiile nu pot fi construite fără consultarea celor care trăiesc zilnic realitatea școlii.

„Elevii, profesorii și părinții trebuie tratați ca parteneri egali de discuție, nu ca spectatori care asistă de pe margine la decizii deja luate și care sunt invitați formal să se exprime, dar vorbesc fără a fi cu adevărat auziți. Apoi, e nevoie de respect și empatie, nu doar în documente oficiale, ci în tonul, cuvintele și gesturile publice.

Mai departe, sistemul educațional are nevoie, mai mult ca oricând, de stabilitate și coerență în politicile publice, nu de resetări perpetue, dictate de ciclurile guvernamentale sau de preferințele fiecărui nou titular al portofoliului.

Iar, în final, poate cel mai important criteriu: orientarea clară spre nevoile reale ale beneficiarilor – nu spre imperative politice, calcule de imagine sau priorități contabile. Cei care trăiesc zilnic în școli, cei care învață, predau sau administrează, aceia ar trebui să fie adevărații indicatori de performanță ai oricărei politici educaționale. În esență, elevii nu mai solicită promisiuni sau reforme spectaculoase, ci asumare autentică, coerență și politici construite împreună cu cei direct vizați”, mai transmit reprezentanții elevilor în apelul public.