Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat duminică, 10 august, la Antena 3 CNN, că guvernul intenționează să ia măsuri pentru a elimina învățământul simultan, în special în mediul rural.

„Ceea ce trebuie avut grijă la țară este, într-adevăr, să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe, dar nici să nu avem clase simultane în care numărul de elevi într-o clasă – 1, 2, 3, 5, 7 elevi – este mai mic decât numărul de profesori care predau la clasa respectivă. Decât să ducem profesorii într-un sat din România, unde oricum e greu să faci școală, mai bine luăm copiii din satul acela și ducem la cea mai bună școală din cea mai apropiată comună”, a afirmat premierul.

Bolojan a explicat că legislația permite, în unele cazuri, ca unitățile de învățământ să își păstreze personalitatea juridică, chiar și după comasare.

„Această comasare, adică creșterea numărului de elevi pe care îl are o școală, va duce, într-adevăr, la comasări, dar, în aplicarea acestei legislații, există flexibilitatea ca, de la caz la caz, să se ia anumite măsuri în așa fel încât fiecare unitate administrativă pe teritoriul căruia există o școală care funcționează independent să aibă personalitatea juridică independentă, dacă este cazul”, a spus acesta.

Potrivit premierului, comasările nu vor afecta procesul educațional.

„Dar aceste lucruri nu afectează procesul de învățământ. Trebuie să discutăm deschis. Am fost primar în Oradea, am avut peste 70 de unități școlare. Le-am fuzionat, au rămas mai puține, undeva la aproape 50, și nu s-a întâmplat nimic. Pentru că atunci când am făcut acest lucru finanțarea urmărea elevul și cu cât aveai mai mulți elevi la o școală, cu atâta primeai mai mulți bani. Și s-a văzut că procesul de învățământ n-a fost afectat”, a adăugat Bolojan.

Premierul a precizat că „aproape în toate comunele din România sunt sisteme de microbuze școlare care sunt organizate în așa fel încât asigură transportul elevilor din sate către școala, din centrul de comună sau dintr-o comună, din satele aparținătoare, către școala în care se duc acești copii”.

Declarațiile vin în contextul declarațiilor transmise anul trecut de Uniunea Elevilor Reprezentanți (UER), care au arătat că lipsa transportului școlar adecvat obligă unii elevi să renunțe la școală sau să facă autostopul:

„În lipsa unor soluții potrivite, elevii sunt nevoiți să recurgă la alternative nesigure, cum ar fi autostopul, o practică ce pune în pericol viața acestora”.

Potrivit HG nr. 810/2023, modificată ulterior prin HG nr. 1337/2023, elevii care fac naveta ar trebui să primească o sumă forfetară lunară pentru a acoperi cheltuielile de transport. UER susține însă că această sumă este insuficientă. În octombrie 2024, Ministerul Educației a redus fondul necesar transportului și a solicitat de la fondul de rezervă al Guvernului 35,45 milioane lei, cu aproape două treimi mai puțin decât suma cerută anterior.

Vă amintim că noile reguli privind reorganizarea școlilor pentru anul școlar 2025-2026 prevăd că o unitate de învățământ poate funcționa cu personalitate juridică doar dacă are minimum 500 de elevi sau preșcolari, cu anumite excepții.

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că aplicarea acestor criterii va duce la pierderea a circa 900 de posturi de director, precizând că „ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”.