Un cioban, pasionat de paleontologie, din satul Sânpetru, judeţul Hunedoara, a devenit expert în identificarea fosilelor de dinozaur şi este o adevărată enciclopedie ambulantă în materie. A învăţat să identifice fosilele încă din anii ’70, de la specialiştii sosiţi în zonă, care le explicau studenţilor cum e cu dinozaurii pitici. Astăzi colindă dealurile cu oile lui, în căutare de oase de dinozauri, şi a fost numit custode al Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului.
Doenel Vulc, din satul Sânpetru, este ghidul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului. Dar el se ocupă de identificarea şi catalogarea oaselor de dinozaur încă de prin anii ’70, când în zonă s-au făcut primele săpături pentru studierea dinozaurilor pitici care au trăit aici în urmă cu zeci de milioane de ani. Un om care umblă cu animalele pe munte, dar caută şi identifică fosile.
Bătrânul în vârstă de 68 de ani recunoaşte că are doar opt clase, pentru că în vremea lui doar atâta şcoală putea face un fiu de ţăran. Ai putea jura însă că a absolvit o universitate peste hotare. Vorbeşte fluent şi cu lejeritate despre „determinări pe oasele de dinozauri“, procedee complexe de identificare a fosilelor, dar şi de catalogarea lor.
„Am învăţat de la domnii profesori”
Pentru a putea înţelege toţi termenii tehnici folosiţi de bătrân, ai nevoie de un curs de specialitate în această ştiinţă. Nenea Doenel ştie însă să explice şi „băbeşte” cum identifică fosilele. „În anii ’70 au venit primii specialişti de la muzeu şi au început săpăturile în zonă. Eu şi câţiva localnici le-am acordat sprijin şi aşa am ajuns să învăţ de la domnii profesori.
Ei le explicau studenţilor, iar eu fiind lângă ei şi pentru că mi-a plăcut, am învăţat şi eu. Meseria se fură, zice o vorbă bătrânească”, ne spune Doenel Vulc. Din anii ’70 şi până în prezent, omul s-a ocupat permanent de identificarea fosilelor de dinozaur.
Este profesorul satului, iar localnicii care descoperă oase pe terenurile lor îl cheamă pe Doenel să vadă despre ce este vorba. Identificarea fosilelor este o activitate care cere multă experienţă pentru că ai fi foarte uşor tentat să confunzi oasele unei vaci cu cele ale unui animal preistoric. „Aici a fost colectivizare şi au fost ferme de animale de vaci.
Sunt multe animale care au fost îngropate după ce au murit pe câmp şi dacă nu apreciezi corect oasele, de la ce provin, trimiţi la muzeu vreun animal din zilele noastre. Merg cu oile pe dealuri şi mă uit să văd dacă nu descopăr fosile, le adun şi le duc la muzeu ca să facă determinările”.
Custodele geoparcului
Doenel Vulc nu a fost recompensat în nici un fel de autorităţi sau alte instituţii pentru activitatea sa şi spune că nu a cerut şi nici nu a avut nevoie de vreo răsplată pentru ceea ce face. Mai mult, a renunţat de bunăvoie chiar şi la o parcelă din pământul deţinut de el şi familia lui, deoarece pe ea existau fosile. „Am făcut totul pentru fala ţării, a satului, să putem duce mai departe numele satului nostru”, spune bătrânul.
De ani de zile, pe lângă determinări, nenea Doenel face şi pe paznicul geoparcului, şi nu o dată a prins şi hoţi de fosile. „Acum patru sau cinci ani, mai multe persoane au fost pe deal la săpături pentru a scoate oase să le vândă. În străinătate se oferă bani buni pentru aşa ceva. M-am dus la ei, le-am spus să se oprească spre binele lor, am chemat autorităţile care le-au confiscat tot ce au scos şi i-au amendat.
De atunci, nimeni nu a mai încercat să facă săpături”, spune bărbatul. Pentru sprijinul acordat în descoperirea fosilelor de dinozauri pitici şi pentru protejarea Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, Doenel Vulc a fost numit custodele ariei protejate.
Faunele cu dinozauri pitici din Ţara Haţegului, unice în lume, sunt cunoscute pe plan internaţional, iar geoparcul a devenit un loc care suscită un interes deosebit din partea Uniunii Europene, mai ales după recentele descoperiri ale cuiburilor cu ouă şi embrioni de dinozauri, precum şi ale unor mici mamifere contemporane dinozaurilor.
Inclus pe lista UNESCO
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, intrat pe lista obiectivelor UNESCO, se întinde pe o suprafaţă de 102.392 ha şi beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici. Primele cercetări asupra dinozaurilor din zonele Densuş, Tuştea, Sâmpetru şi Unirea au fost făcute de baronul maghiar Franz von Nopcşa (1815-1904).
Elek Nopcşa, sora baronului, a descoperit accidental, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. După moartea lui, studiile asupra fosilelor din Haţeg au fost întrerupte pentru o lungă perioadă şi abia în anul 1977 au fost reluate de către profesorul universitar Dan Grigorescu, specialist în paleontologie, care le continuă şi în prezent.
Cea mai importantă descoperire paleontologică din Ţara Haţegului, pe lângă dinozaurii pitici, a fost cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburătoare care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii) numită Hatzegopteryx sau „uriaşul cu aripi din Haţeg“.
Exemplarul descoperit în cătunul Vălioara a trăit la sfârşitul Cretacicului şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri. Numai capul, cu tot cu cioc, ar fi avut cam trei metri. Cercetările specialiştilor de la Universitatea din Bucureşti nu s-au oprit la aceste descoperiri, iar siturile din Ţara Haţegului sunt considerate o „Meca” de către profesorii universitari şi studenţii din întreaga lume care studiază an de an dinozaurii pitici ce populau, în urmă cu 85 de milioane de ani, insula din Marea Tethys, actuala Ţara Haţegului.
Anonim