Influencerii nu au apărut, însă, peste noapte. De zeci de ani, celebrități – muzicieni sau actori – au fost implicate politic sau în anumite cauze sociale, devenind chiar vocea cauzelor în care credeau. De la celebrul protest pentru pace în pat al cuplului John Lennon și Yoko Ono, oamenii s-au obișnuit să ciulească urechile la ce au de spus vedetele vremii.

În ultimii ani, însă, reality show-urile au creat o nouă specie de vedete: celebritățile care sunt celebre pentru că sunt celebre. Prima persoană din această categorie a fost, probabil, Kim Kardashian, care a devenit cunoscută nu pentru vreun talent în vreun domeniu, ci pur și simplu pentru că făcea parte din anturajul actriței/muzicienei/moștenitoarei Paris Hilton. Un reality show și niște ani mai târziu și cea mai cunoscută membră a familiei Kardashian are acum 180 de milioane de urmăritori pe Instagram. Mai mult decât toate televiziunile din SUA la un loc. Nu e rău pentru cineva care postează poze ale posteriorului său…

Încurajați de succesul ei, avem acum vedete care sunt vedete pentru că sunt vedete pe toate rețelele de socializare, plus Youtube. Ale căror singure scop și ocupație sunt să adune cât mai multe reacții sau vizualizări la fiecare postare, pentru că, odată cu likeurile, vin și banii de la companii. Și pentru că nu toate aceste „vedete” au formele senioarei Kardashian, câteodată conținutul vine la pachet cu diferite opinii, prezentate ca fiind fapte. Iar aici intră pe tarlaua jurnalismului, un domeniu care are niște reguli clare, chiar dacă în era Internetului site-urile de fake news le calcă în picioare.

Astfel, fiind un domeniu nou, influencerii au reușit până recent să zburde nestingheriți de reguli sau chiar bun simț. Dar acest lucru ar putea duce și la sfârșitul erei lor, din câteva motive.

Goana după bani i-a făcut irelevanți. Publicul lor, care până acum le sorbea fiecare cuvânt, a început să înțeleagă că unele opinii pe care aceștia le emit sunt, de fapt, mesaje plătite. Este celebru deja scandalul produselor de machiaj care distrugeau tenul utilizatorilor, promovate însă de diverse celebrități care, evident, nu le folosiseră niciodată. Bula s-a spart și încet-încet, oamenii își dau seama că, în lipsa măcar a unui cod deontologic, influencerii vor zice orice pentru câteva sute/mii de euro.

Când likeurile sunt pe primul loc, responsabilitatea e pe locul doi. Concurența e mare în domeniu, așa că influencerii sunt în stare de aproape orice pentru a rămâne relevanți pentru public, dar mai ales pentru publicitari, în sensul de a primi cât mai multe reacții. Astfel, ei diferă major de un editorialist, de exemplu, care încearcă prin scriitură și argumente logice, să prezinte o anumită idee. În social media, important e să stârnești reacții, chiar dacă șochezi. Iar această gândire poate avea chiar și consecințe penale.

Criza îi face, sfârșitul crizei îi desface. Există și acea categorie a influencerilor născuți în perioadă de criză. Acele personaje care apar atunci când societatea se confruntă cu o criză majoră. Acum e pandemia, iar social media (inclusiv cea românească) a fost invadată de personaje care nu au nicio legătură cu domeniul medical, dar lansează teorii despre acest virus și, ce e și mai periculos, dau chiar sfaturi „medicale”. Astfel de personaje nu sunt noi, au apărut și în timpul dezbaterilor privind ordonanțele pe justiție, a vaccinării obligatorii, a referendumului pentru familie, iar exemplele pot continua. Mai știe cineva ce s-a întâmplat cu acești „influenceri”? Problema, pentru aceștia, este că, după finalul crizei, opiniile lor devin irelevante. Publicul e o amantă pretențioasă, greu de satisfăcut.

Rusia este unul dintre cei mai mari influenceri. Rusia este țara care a înțeles rapid puterea pe care o prezintă aceste personaje, iar primul test major au fost alegerile prezidențiale din SUA, care au fost influențate prin mii de conturi false create doar pentru a răspândi știri create în laboratoarele Kremlinului. Nici România nu e ferită de acești influenceri falși, conturi cu poze furate de pe Internet, care răspândesc propaganda Moscovei. Acestea au fost extrem de active mai ales în această perioadă, așa că nu e de mirare că la protestul anti-Covid din Capitală, protestatarii s-au oprit să aplaude în fața Ambasadei Rusiei la București. Din fericire, conturile sunt destul de ușor de depistat, un exemplu relevant fiind dat de Lucian Mîndruță, iar generația nouă nu se mai lasă așa ușor fraierită.

Deocamdată, influencerii par un trend care va dispărea la fel de rapid precum a apărut. Însă, până atunci, singura modalitate de a ne apăra de pericolul pe care îl reprezintă acest domeniu este educația, iar aici statul are o mare responsabilitate. De mai mulți ani se vorbește despre cursuri de educație media în școli, iar acum ar fi momentul ideal pentru a le și pune în practică.

* articole realizat de TION în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent