Potrivit unui memoriu semnat de peste 2.500 de profesori, cercetători și intelectuali, programa „reactivează modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu”, fiind descrisă drept „o bombă cu ceas pentru orice politică instituțională de integrare europeană”. Semnatarii solicită ministrului Educației abandonarea integrală a documentului și reluarea procesului de concepere de la zero.

Critici majore privind structura și filosofia programei

Autorii memoriului, inițiat de profesorii Andrei Terian, Andreea Goldiș și cercetătorul Cosmin Borza, atrag atenția că programa nu poate fi corectată prin ajustări punctuale, deoarece „principiul diacronic, concepția național-comunistă asupra identității colective’și interdisciplinaritatea de fațadă” sunt elemente de bază ale acestei programe.

În document sunt semnalate numeroase probleme, cum ar fi: lipsa unei delimitări clare între epoci istorice și literare, cerințe considerate nerealiste privind analiza identitară, folosirea confuză a unor concepte precum „multimedia”, dificultatea integrării interdisciplinare și incoerențe terminologice.

O parte centrală a criticilor vizează accentul pus pe dimensiunea „identității colective” și abordarea literaturii dintr-o perspectivă strict națională, fără legături cu contextul european. Un pasaj amplu din memoriu avertizează că această orientare urmărește același tip de gândire care a marcat protocronismul ceaușist.

Criticii semnalează și paradoxul prin care elevii sunt obligați să învețe „ce este literatura” plecând de la texte vechi cu caracter preponderent istoriografic, precum „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” de Miron Costin, ceea ce riscă să creeze o percepție distorsionată asupra literaturii.

„La ce le-ar folosi acestora să pătrundă în «tainele creației» (ca să reluăm un clișeu potrivit în situația dată) unui text precum «Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul» din Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace de Miron Costin, pe care îl recomandă programa, atâta timp cât acesta deschide un text istoriografic, și nu unul literar?

Mai mult, acest paradox nu vizează doar literatura veche, ci se prelungește până la finalul clasei a IX-a, având în vedere că majoritatea textelor din epocile următoare (de până la Junimea,
mai exact) sunt împovărate de elemente istoriografice, didactice, moralizante etc., care îi vor împiedica pe elevi să-și formeze o idee adecvată despre literatură. De aceea, singura modalitate de a ieși din acest paradox ar fi eliminarea din programă a principiul diacronic drept principiu unic de organizare a materiei și regândirea integrală a programei pe baza unor criterii mai potrivite cu nevoile educaționale actuale”, se arată în memoriu.

Reacții din mediul educațional

Printre vocile critice se numără profesorul universitar Liviu Papadima, care afirmă, într-o analiză publicată pe Contributors.ro, că proiectul „readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. (…) Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii recomandați, de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă «materia» cursului meu de la Litere la anul I”.

La polul opus, reprezentanți ai grupului de autori ai programei au apărat documentul. Lingvistul Alexandru Nicolae a subliniat că profesorii sunt liberi să aleagă texte care să corespundă intereselor elevilor, chiar dacă nu apar pe lista orientativă. Oana Fotache Dubălaru, coordonatoarea grupului de lucru, a insistat asupra importanței formării capacității de argumentare, indiferent dacă elevii agreează sau nu o anumită operă.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care a susținut public noua programă, a justificat abordarea cronologică spunând că „nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» (…) fără acumulările anterioare”.

Lansarea programei a avut loc în absența ministrului Educației, Daniel David, aflat într-o vizită de lucru în SUA. Tot Ioan Aurel Pop, care în trecut criticase planurile-cadru ale aceluiași minister, conduce acum grupuri de lucru pentru noile programe la istorie și susține public reorganizarea cronologică.

Publicarea programei de română este cea mai amplă reformă curriculară de la nivel de liceu din ultimii peste 20 de ani. Trecerea de la modelul tematic la cel diacronic a provocat nemulțumiri în rândul profesorilor, care avertizează că elevii de 14–15 ani nu pot gestiona volumele mari de informații istorice necesare pentru înțelegerea literaturii.

Profesoara Mădălina Chitez arată, într-o analiză publicată de Edupedu.ro, că noua programă este marcată de un limbaj excesiv tehnic și abstract, riscând să transforme orele de română în exerciții de memorare, nu de formare a competențelor reale de lectură. Profesoara Chitez consideră că, prin profilul lingvistic învechit și vocabularul metalingvistic complicat, documentul poate accentua dificultățile de înțelegere ale elevilor.

În același timp, numeroși profesori atrag atenția că sunt ignorate literatura contemporană, textele nonliterare și formele multimodale, ceea ce ar ajunge să reducă relevanța programei pentru generațiile actuale.

Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a mai este în dezbatere publică până vineri, 12 decembrie, după care va urma să fie publicată varianta finală a documentului.