Cazul chirurgului Ciomu care a retezat penisul unui pacient, cazul ortopedului Ursu care a operat un tânăr de 35 de ani la șold și, în urma intervenției, pacientul a rămas cu handicap de grad 2, cazul femeii de 73 de ani în al cărui corp chirurgul a uitat o fașă medicală și care, în urma infecției, a murit, cel al gravidei lăsate să sângereze 12 ore și care a murit în seara când a născut: sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute cazuri de malpraxis din România, cele care au făcut vâlvă în media și care s-au încheiat cu măsuri punitive sau reparatorii.

Zgomotul s-a stins și, în majoritatea cazurilor, cadrele medicale al căror malpraxis a fost dovedit și-au continuat, după condamnare sau suspendare, practica medicală. O majoritate covârșitoare de reclamații de malpraxis rămâne însă nesoluționată, iar pacienții sau familiile acestora se simt neputincioși în fața erorilor medicale.

Datele oficiale obținute de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului de la Ministerul Sănătății, pe baza raportărilor direcțiilor de sănătate publică, arată că actuala procedură de soluționare a cazurilor de malpraxis din România acoperă abuzurile, susțin reprezentanții FACIAS.

În perioada 2023–2024, autoritățile afirmă că au fost primite la nivel național 400 de sesizări, însă în numai 15 cazuri, (aproximativ 5%), au fost confirmate acuzațiile de malpraxis, toate fiind contestate ulterior în instanță.

Analiza FACIAS asupra datelor din 2023 arată că comisiile de malpraxis au avut pe rol 219 sesizări, dintre care 151 depuse în acel an și 68 provenite din anii anteriori. Din totalul de 77 cazuri soluționate, doar 9 au fost confirmate ca malpraxis, toate contestate în instanță. Acestea au fost raportate în București (4 cazuri), Cluj (1), Timiș (1) și Prahova (3). FACIAS subliniază că în zece județe nu a fost raportată nicio sesizare: Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Giurgiu, Ialomița, Maramureș, Sălaj, Sibiu și Vaslui.

Pentru anul 2024, datele arată că numărul plângerilor a fost de 167, dintre care 114 depuse în acel an și 53 rămase din anii anteriori. Din totalul de 63 cazuri soluționate, doar 6 au fost confirmate ca malpraxis, în județele Brașov, Constanța, Galați, Ilfov, Mehedinți și Vâlcea. Patru dintre aceste decizii, de la Brașov, Constanța, Mehedinți și Vâlcea, au fost deja contestate în instanță. Alte 51 de sesizări noi au rămas nesoluționate. Conform analizei FACIAS, în 2024, opt județe nu au raportat nicio sesizare: Alba, Botoșani, Dâmbovița, Harghita, Ialomița, Olt, Sălaj și Vrancea.

FACIAS atrage atenția că „Ministerul Sănătății a confirmat faptul că multe sesizări de malpraxis au fost închise fără ca fondul problemei să fie analizat. În 2023 au fost clasate 31 de sesizări, iar în 2024 alte 6. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost respinse din motive procedurale: pacienții nu au putut plăti onorariile experților desemnați sau nu au acceptat tarifele stabilite.  FACIAS constată că aceste bariere financiare fac mecanismul actual inaccesibil pentru mulți pacienți și reduc șansele ca faptele de malpraxis să fie examinate corect și ajung să fie adevărate abuzuri nesoluționate la adresa pacienților”.

De aceea, FACIAS solicită Ministerului Sănătății „să inițieze de urgență o reformă a mecanismului de soluționare a sesizărilor de malpraxis. Reforma trebuie să asigure termene scurte și clare pentru soluționare, eliminarea blocajelor financiare din faza de expertiză și un sistem transparent de urmărire a cazurilor contestate în instanță”.