Potrivit fragmentelor publicate de cotidianul Gândul, dacă legea va fi adoptată, premierul va pierde dreptul de a-i mai numi pe şefii serviciilor departamentale de la Ministerul de Interne şi cel al Apărării. Aceştia vor fi numiţi către şeful statului, cu avizul CSAT, la propunerea ministrului de resort.
Proiectul prevede că ofiţerii de informaţii au dreptul să efectueze, conform Codului de procedură penală, acte premergătoare cu caracter probatoriu , pentru ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
Până acum, serviciile secrete aveau acest drept numai în cazul unei ameninţări iminenee, sau în caz că exista pericolul de distrugere a probelor. Aceste acte premergătoare, necesare organelor penale în vederea începerii urmării penale, vor fi însă atributul unor ofiţeri de informaţii anume desemnaţi şi special atestaţi .
Articolul respectiv le mai dă dreptul ofiţerilor, printre altele, să ceară obiecte, înscrisuri şi relaţii oficiale de la instituţii publice şi organizaţii private, precum şi sesizări sau note de la persoane fizice şi juridice.
O prevedere ambiguă spune însă că acte premergătoare sunt considerate şi constatările personale ale ofiţerilor de informaţii, şi alte activităţi prin care se pot obţine date necesare urmăririi penale.
Este neclar dacă acest lucru poate presupune inclusiv percheziţia.
CSAT va dezbate şi proiectul de lege privind atribuţiile Comunităţii Naţionale de Informaţii. Proiectul, elaborat la Palatul Cotroceni, reglementează modul în care sunt numiţi şefii serviciilor secrete: directorii SRI şi SIE – de către Parlament, la propunerea preşedintelui, iar cei de la SPP şi STS – de către preşedinte, cu avizul CSAT.
În schimb, premierul pierde dreptul de a-i mai numi pe şefii serviciilor departamentale de la Ministerul de Interne şi cel al Apărării. Aceştia vor fi desemnaţi tot de către şeful statului, cu avizul CSAT, la propunerea ministrului de resort.
Citiți principiile noastre de moderare aici!