Pădurile din trei judeţe (Argeş, Dolj şi Galaţi) sunt decimate zilnic de furturi. În multe dintre cazuri, hoţii sunt parteneri cu funcţionarii silvici, iar în unele zone, proprietarii de păduri au ajuns să fugă din calea celor care vin cu căruţele sau camioanele la încărcat de buşteni.
Totul se petrece sub ochii nepăsători ai oamenilor legii şi ai unei justiţii care, de cele mai multe ori, preferă să fie indulgentă, situându-se, indirect, de partea infractorilor. În urma ferăstraielor şi a grămezilor de copaci tăiaţi, vin inundaţiile, alunecările de teren şi deşerturile.
GALAŢI
Cu Dunăre, dar fără pădure
La Galaţi, suprafaţa împădurită aflată în momentul de faţă în evidenţele Direcţiei Silvice depăşeşte cu puţin 37.000 de hectare, din care aproape 25.000 fac parte din fondul forestier de stat.
Aproape 13.000 ha de pădure au fost defrişate în Galaţi în ultimii ani. Furturile sunt zilnice, dar în judeţ nu s-au încheiat contracte de pază decât pentru 44,3% din suprafeţele retrocedate foştilor proprietari. În regiunea Buciumeni, localitate înconjurată de comunităţi cu populaţie preponderent rromă, pădurile au fost aproape distruse, în timp ce defrişările de la Brăhăşeşti şi Rediu sunt obişnuite.
Recent, Primăria Galaţi a dat undă verde defrişării pădurii situate pe malul Siretului, prin acordarea unui certificat de urbanism pentru construirea unui centru comercial cu o suprafaţă de 19 ha. Agenţia de Protecţia Mediului Galaţi a încercat să se opună defrişărilor, iar Mihai Turcu, directorul APM Galaţi, s-a declarat “deosebit de surprins” referitor la atitudinea primăriei în acest caz. (Mariana Constandache)
Bătălie pe controlul tăierilor
Aflat la Galaţi, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Marius Popa, a declarat că “nu serviciul de Gospodărie comunală sau de Mediu din primărie ar trebui să dea asemenea autorizaţii de tăiere. Ar trebui să rămână apanajul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Cred că aceste tăieri de arbori ar trebui avizate numai de APM”. (Petrica Paţilea)
ARGEŞ
Hoţii nu mai au teamă
În iunie a.c., în mai multe districte silvice din zona Rucăr a izbucnit un incendiu care a mistuit hectare întregi de arbori. La câteva zile după stingerea incendiilor, Prefectura Argeş a dispus efectuarea unui control care a fost efectuat împreună cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Ploieşti.
Pădurarii, complici cu mafia lemnului
În urma controlului efectuat, a fost întocmit un raport înaintat zilele acestea Parchetului Tribunalului Argeş. Potrivit raportului ITRSV, pădurarii cantoanelor Căpitanu şi Măgura au fost concediaţi, iar şeful cantonului Pecineagu a fost retrogradat la muncitor necalificat. Şeful de district, care purta responsabilitatea asupra cantoanelor amintite, a fost la rândul lui retrogardat la simplu muncitor, iar şefului pazei din districtul amintit i-au fost reduse drepturile salariale cu 30% pe următoarele trei luni.
Tăierile ilegale mai ales din parcelele 11 şi 14 aparţinând Ocolului Silvic Rucăr au fost făcute şi cu participarea unor agenţi economici, care au fost sancţionaţi la rândul lor cu opt amenzi totalizând 10.000 RON. Aceiaşi inspectori ITRSV au confiscat şi 2.500 mc de cherestea în valoare de 3,5 miliarde de lei. Materialul lemnos era tăiat ilegal, fără acte şi cu larga participare a pădurarilor.
Coloanele groazei, sub nasul poliţiei
Un alt punct fierbinte pe harta tăierilor ilegale de pădure nesancţionate însă de nimeni, în ciuda proceselor câştigate în diferite instanţe, este zona Topoloveni-Leordeni-Boţeşti.
Astfel, numai la Boţeşti au fost rase de pe faţa pământului peste 150 ha de pădure aparţinând mai ales localnicilor din Boţeşti. Cei care furau erau mai ales rromi din comuna dâmboviţeană Valea Mare. Procedeul a fost extrem de eficace: plecau câte 30-40 de căruţe odată, încolonate în şir indian şi fiecare însoţite de câte două-trei persoane.
„La nevoie, cei 60-70 de hoţi, înarmaţi cu drujbe şi topoare, se uneau şi ne alergau, pe noi proprietarii pădurilor, până ne băgau în case”, ne declară Adrian Popescu şi preotul parohiei din Boţeşti, Gheorghe Mărcuşanu, doi dintre proprietarii de păduri. (Ştefan Dumitru Afrimescu)
DOLJ
Deşertificarea a început să afecteze şi peisajul
Peste 100.000 de hectare din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor masive din ultimii ani. Pădurile sunt tăiate în continuare fără milă, mai ales când se apropie iarna şi lumea are nevoie de lemne pentru încălzire. Cele mai mari probleme au apărut în arealul cuprins între localităţile Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, o Sahară a Olteniei.
La Dolj, în ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate, iar 9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii. Jandarmii fac razii, dar nu potolesc setea de bani a hoţilor, iar cazurile de tăiere ilegală de arbori sunt aproape zilnice în localităţi ca Apele Vii – Dolj, Căzăneşti – Mehedinţi, Iancu Jianu, Siseşti sau pădurea Canton 7 de pe Olt.
La Filiaşi, din noiembrie 2003 până în primăvara lui 2004, au fost tăiaţi ilegal peste 1.000 de stejari şi frasini, mulţi dintre ei seculari, din pădurea ce camufla o unitate militară din Filiaşi – Dolj. Ceea ce au descoperit organele de anchetă la cel mai bine păzit depozit de arme şi muniţii din sudul ţării poate fi considerat un adevărat “tun financiar”, prin valoarea prejudiciului.
Dosarul, în care este implicat chiar comandantul UM 01414 Filiaşi, colonelul E. Sprânceană, încă se mai plimbă pe traseul judecătoriilor Filiaşi – Craiova- Timişoara. Acum, în 2007, procesul a ajuns din nou la Timişoara, spre disperarea procurorilor. (Irma Huhulici)
Topul judeţelor defrişate abuziv
Oficial, în topul defrişărilor abuzive din regiunea Olteniei, potrivit Ministerului Agriculturii, cu cele mai mari suprafeţe despădurite abuziv din pădurile predate la Legea 18/1991, se află Doljul – 5.230 ha, Mehedinţi – 1.638 ha şi Olt – 303 ha. Suprafeţele despădurite abuziv din pădurile predate la Legea 1/2000 totalizează la Dolj un număr de 248 ha.
Anonim