Potrivit Muzeului Județean Buzău, scrie Agerpres, fildeșul provine de la o specie de mamut lânos din perioada Pleistocenului târziu.

În 15 ianuarie, instituția de cultură a fost sesizată despre descoperirea fragmentului, iar miercuri, 29 ianuarie, a fost extras din sol, cu sprijinul autorităților locale din comuna Săpoca și predat spre conservare Muzeului Județean Buzău.

„Este vorba de un incisiv, un fildeș care provine de la un exemplar de mamut lânos, reprezintă până în prezent cea mai mare piesă de paleofaună din patrimoniul instituției noastre. Piesa a fost recuperată de pe teritoriul comunei Săpoca. Ea a ajuns miercuri la Muzeul Județean Buzău, urmează să i se aplice măsuri de conservare primară, iar pentru a o expune, ținând cont de dimensiunile ei, va trebui să facem un mobilier de expunere destinat.

Are o dimensiune în desfășurare de 120 cm. Astfel de piese sunt extrem de rare în zona de sud și sud-est a României. Mulțumim domnului primar de la Săpoca pentru că ne-a oferit suportul necesar pentru a recolta piesa, a fost găsită într-o ravenă de către un cetățean’, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Specialiștii afirmă că fragmentul provine de la o specie de mamut lânos aflată la apogeul evoluției, contemporană cu oamenii moderni.

Fildeșul descoperit în comuna Săpoca poate oferi detalii cu privire la climatul și mediul înconjurător în care trăia la acel moment exemplarul de mamut.

„În momentul în care găsim urme ale unor specii de animale, putem vorbi și despre mediul înconjurător și condițiile existente în care au trăit ele…În ultimele 2,6 milioane de ani s-au succedat mai multe glaciațiuni și intervale mai calde. În Pleistocenul târziu mamutul lânos apare în intervalele reci. Acum nu trebuie să ne imaginăm că totul era acoperit de gheață. Erau suprafețe acoperite total, calota glaciară scandinavă acoperea complet Peninsula Scandinavă și o parte din nordul Germaniei și Poloniei, o parte din nordul Marii Britanii, a Olandei.

Mai la sud, în zona noastră au existat ghețari alpini. Climatul era mai rece, probabil cam cu 5-6 grade față de cel din prezent. Peisajul arăta puțin altfel. Mamutul lânos are un tip de vegetație caracteristic, trăia în așa numită stepă a mamutului, nu prea existau copaci, arbuști, în schimb era zăpadă destul de multă, un climat care permitea existența vieții și a omului”, a mai subliniat Ștefan Vasile.

În patrimoniul Muzeului Județean Buzău se regăsesc mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuți, primele intrând în colecție în anul 1972.