Sistemul imunitar este o „barieră” a organismului, care ne apără în faţa bacteriilor, virusurilor sau a oricăror alte tipuri de microbi. Construirea unui sistem imunitar puternic trebuie să reprezinte o prioritate pe termen lung pentru fiecare dintre noi.
Este nevoie de o îngrijire zilnică, a propriului organism, printr-o dietă corespunzătoare. Acest lucru nu trebuie făcut doar în momentele de slăbiciune, pe care le resimţim atunci când se instalează oboseala, diverse infecţii, răceli sau alergii.
Nutriţioniştii afirmă în unanimitate că alimentaţia fiecăruia dintre noi este o reflectare a firii noastre. Potrivit acestor „suntem ceea ce mâncăm”, deoarece atunci când mâncăm consistent şi sănătos, oferim organismului materia primă necesară pentru reconstruirea imunităţii, însă atunci când ne încărcăm cu alimente grele, nu facem decât să ne dezechilibrăm organismul.
„O dietă sănătoasă trebuie să îndeplinească anumite condiţii. În primul rând, trebuie să conţină toate grupele de hrană, dar să predomine fructele proaspete, legumele şi zarzavaturile de sezon, cerealele integrale şi produsele lactate”, a explicat Teresa Cheung, medic nutriţionist, autoarea a 16 cărţi dedicate problemelor de sănătate şi nutriţie.
Criterii de selecţie a alimentelor
Lactatele trebuie să conţină un procent cât mai mic de grăsimi, cu toate că ideal ar fi ca grăsimile să fie eliminate în totalitate.
Când se aleg cerealele integrale este bine să se evite grâul deoarece acesta provoacă deseori alergii. Sunt preferate în schimb cereale precum orzul, ovăzul, secara, orezul şi hrişca, cu boabe integrale, în locul celor rafinate.
Este bine să consumăm uleiurile extrase din seminţe sau din alune nerafinate, presate la rece. Uleiurile din seminţe de in, de dovleac, precum şi cele din alune conţin doi acizi esenţiali: acidul linoleic Omega 6 şi acidul alfa linoleic Omega 3, importanţi în întărirea funcţiei imunitare.
O dietă sănătoasă nu este completă fără uleiurile din peşte oceanic, de apă rece, precum somonul şi macroul, surse excelente de acizi graşi.
Dacă la o masă consumăm peşte şi o garnitură de salată, asezonată cu uleiuri presate la rece din alune şi floarea-soarelui, atunci putem vorbi cu siguranţă despre o alimentaţie sănătoasă şi despre o sursă excelentă de acizi graşi esenţiali.
Proteinele (şi părţile lor constitutive – opt aminoacizi esenţiali pentru sănătate) pot fi procurate din: carne slabă, peşte, produse lactate, fără grăsimi, dar şi din fasole, linte, nuci şi seminţe. Deficitul de proteine are efecte negative asupra întregului sistem imunitar.
Aminoacizii îndeplinesc funcţii vitale pentru organism: controlează starea de spirit, somnul, nivelurile energetice şi modurile de funcţionare a sistemului nostru imunitar.
Carbohidraţii complecşi – cei procuraţi din alimente nerafinate – precum cerealele, legumele, nucile şi seminţele, sunt cele mai bune surse de carbohidraţi. Aceştia conţin substanţe hrănitoare excelente pentru digestie şi menţinerea nivelurilor optime de energie.
În schimb, carbohidraţii rafinaţi – care se găsesc în alimentele procesate – prăjituri, dulciuri, pâine albă – ne furnizează pentru scurtă vreme un acces de energie, urmat de oboseală.
Apa este cea mai importantă substanţă nutritivă pentru organism. Toate funcţiile organismului – inclusiv funcţia imunitară -se bazează pe rolul apei.
Ea transportă substanţele hrănitoare în celule, preia de aici reziduurile şi toxinele şi contribuie la eliminarea lor din corp, menţine temperatura corporală, umezeşte şi hidratează tegumentele din cavitatea bucală. De aceea trebuie să bem cel puţin opt pahare de apă pe zi. Setea este primul semn al deshidratării.
»O dietă sănătoasă trebuie să conţină toate grupele de hrană, în care să predomine însă fructele proaspete, zarzavaturile de sezon, cerealele integrale şi produsele lactate
Teresa Cheung,
medic nutriţionist
Citiți principiile noastre de moderare aici!