Astfel, o anumita pereche de molecule din organism inhiba producerea dopaminei, o substanta responsabila de efectele stresului.
Descoperirea ar putea fi folosita pentru a pune la punct tratamente noi impotriva depresiei, apreciaza oamenii de stiinta citati de “Washington Post”.
Persoanele genetic identice pot reactiona diferit la stres
Dopamina este un neurotransmitator care creste frecventa activitatii in creier, in cazul in care o persoana trece printr-o perioada mai lunga de stres. Drept urmare, cei afectati de stres pot fi agitati, nu gandesc coerent si pot avea chiar stari accentuate de depresie.
“O lectie importanta pe care am invatat-o din studii anterioare este ca indivizii identici din punct de vedere genetic raspund diferit la evenimentele stresante”, subliniaza doctorul Eric Nestler, seful Catedrei de psihiatrie de la Centrul Medical Universitar din partea de sud-vest a Texasului, citat de “Washington Post”. Acest lucru s-ar explica prin existenta unei perechi de molecule folosite de neuroni pentru a comunica intre ei, apreciaza Vaishnav Krishnan, conducatorul studiului realizat pe cobai.
Indivizii mai putin vulnerabili la stres au capacitatea de a intensifica activitatea acestor molecule. “Sub stres, cobaii mai vulnerabili au crescut frecventa activitatii cerebrale cu ajutorul unui neurotransmitator, numit dopamina. Soarecii mai putin sensibili la stres au fost capabili sa inhibe schimbarile cauzate de stres prin activarea moleculelor, care au oprit eliberarea in organism a dopaminei“, subliniaza conducatorul studiului.
Cercetatorii nu pot dezvolta inca tratamente prin care sa se inhibe total productia de dopamina, deoarece o anumita cantitate din aceasta substanta poate fi utila intr-o anumita zona cerebrala, chiar daca intr-o alta parte poate favoriza aparitia efectelor secundare ale stresului.
Cei sapte ani de acasa, vinovati de reactia la stres
Studii anterioare arata ca inzestrarea genetica influenteaza modul in care oamenii reactioneaza la stres. Mai important este, insa, comportamentul dobandit in familie, in prima parte a copilariei.
Astfel, exista un risc mare ca un individ crescut intr-o familie in care ambii parinti nu gestioneaza bine situatiile stresante sa fie si el, la randu-i, mult mai afectat de problemele cu care se confrunta.
“Sunt doua tipuri de indivizi: psihocomportamental de tip A si cel de tip B. Cei de tip A sunt ambitiosi, implicati, emotivi, au nevoie de actiune, sunt hiperactivi. Cei din categoria B sunt mai relaxati, mai putin stresati si nepasatori. Cercetarile arata ca persoanele care se incadreaza in categoria de tip A au o durata de viata mai scurta, din cauza ca hormonii stresului, care se elibereaza in organism, au o actiune nociva”, explica Radu Braga, cercetator in neurostiinte la Unitbversitatea “Carol Davila”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!