Datele europene arată că aproximativ 13% dintre respondenți au raportat că s-au simțit singuri „majoritatea timpului” sau „tot timpul” în ultimele săptămâni, semnalând o problemă publică reală.

În România, contextul social și economic adaugă straturi suplimentare: aproape 28% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) în 2024, ceea ce crește vulnerabilitatea psihologică. Peste 1 milion de vârstnici locuiesc singuri, un segment expus atât la izolare, cât și la lipsa suportului în perioadele simbolice ale anului.

Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, explică că „sărbătorile pun în oglindă două realități: ceea ce afișăm și ceea ce trăim. Pentru persoanele singure, această incompatibilitate poate amplifica motivațiile cognitive disfuncționale – autoevaluare negativă, ruminație, sentimente acute de abandon – crescând riscul pentru episoade depresive majore sau pentru agravarea unor tulburări anxioase preexistente. Este esențial să diferențiem între alegerea deliberată a singurătății și singurătatea impusă, pentru că implicațiile terapeutice sunt diferite”.

Psihologul adaugă că vârstnicii reprezintă un grup deosebit de vulnerabil.

„Această izolare cronică crește riscul pentru depresie, anxietate, tulburări cognitive și chiar mortalitate prematură. Sărbătorile pot accentua sentimentul de abandon și neputință, mai ales când compară viața lor cu familiile reunite promovate constant în media și pe rețelele sociale. Intervențiile psihosociale, cum ar fi vizitele voluntarilor, implicarea în comunitate și programele de socializare, sunt esențiale pentru a preveni agravarea problemelor de sănătate mintală”, spune psihologul.

Specialiștii identifică trei mecanisme care fac sărbătorile mai grele pentru persoanele singure: comparația socială intensificată, reactivarea pierderilor și izolarea materială și economică. Datele naționale arată lacune în accesul la servicii de sănătate mintală și o subraportare semnificativă a tulburărilor emoționale.

„Din punct de vedere psihopatologic, singurătatea prelungită alterează reglarea emoțională și poate activa procese neurobiologice asociate depresiei: perturbări ale somnului, anhedonie, scăderea motivației. Recomand intervenții de psihoterapie care oferă suportul psihologic necesar, dar și implicarea în programe comunitare sau de voluntariat – pentru a restabili rutină și sens”, a detaliat Aurelia Marcoane.

Organizația Mondială a Sănătății și cercetări recente confirmă că izolarea socială și singurătatea cresc riscul pentru depresie, anxietate și chiar mortalitate prematură. Persoanele singure prezintă riscuri mai mari pentru boli cardiovasculare și declin cognitiv, iar intervențiile timpurii și politicile de incluziune socială reduc aceste costuri.

Aurelia Marcoane oferă sugestii concrete: „Ce pot face prietenii, vecinii, instituțiile? Simplul apel, o invitație concretă (nu doar ‘te sun mâine’), includerea în activități comunitare sau oferirea de informații despre servicii locale pot face diferența. Pentru profesioniști, screening-ul pentru idei suicidare și evaluarea riscului la persoanele singure în perioada sezonieră ar trebui să devină rutină.”

Recomandările practice pentru perioada sărbătorilor includ normalizarea vulnerabilității, structurarea zilelor cu activități plăcute și contact social programat, căutarea sprijinului profesional în caz de modificări semnificative ale stării psihice și implicarea în comunități sau programe organizate de ONG-uri și centre pentru vârstnici.

„Sărbătorile pot fi un prilej de incluziune reală, nu doar un afiș strălucitor. Dacă privim dincolo de feed-uri și ne întrebăm cine e lăsat în afară, avem șansa să construim practici sociale care protejează sănătatea mintală. În meseria mea, întâlnesc oameni care își recâștigă sensul prin mici legături. Aceste legături contează – mai mult decât orice cadou”, a mai precizat psihologul Aurelia Marcoane.

Pe aceeași temă:

Aurelia Marcoane, psiholog clinician: „Este o meserie care cere un echilibru constant între empatie și granițe sănătoase”