De ce nu iubim ţiganii?

Rromii s-au raspandit, de-a lungul timpului, pe intreg batranul continent, dar vestul Europei a preferat sa intoarca spatele acestei minoritati, fie prigonind-o, fie asimiland-o fortat sau exterminand-o. Iar acum Europa pare sa nu fie capabila sa gestioneze subiectul sensibil al integrarii tiganilor.
Cu putin timp inainte ca Nicolae Mailat sa ajunga un criminal cunoscut in Italia, dar si dincolo de granitele acestei tari, doi inalti oficiali, respectiv Thomas Hammarnerg, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei, si Millon Kothari, raportor special al ONU pentru aceleasi drepturi, au cerut, intr-o declaratie comuna, ca guvernele sa depuna eforturi sporite pentru a garanta minoritatii etnice a rromilor dreptul la locuinta.
Declaratia a fost redactata in urma plangerilor sosite din cel putin 20 de tari, printre care Albania, Bosnia, Bulgaria, Franta, Italia si Marea Britanie, unde se spune ca, de cativa ani incoace, ostilitatea fata de rromi a crescut.
Acestia fie au fost obligati la o expulzare mascata, fie li s-a “sugerat” sa nu-si mai faca aparitia prin centrul marilor orase. Cei doi inalti functionari si-au declarat preocuparea fata de faptul ca “Europa, unde traiesc aproximativ 12 milioane de rromi, nu este in stare sa aplice masuri pentru instrumentarea unei justitii sociale”.
Astazi, potrivit statisticilor, in Franta traiesc cel putin un milion de tigani, in Spania – peste 800.000, in Marea Britanie – peste 300.000, in Grecia – peste 350.000, iar in Bulgaria, Serbia, Turcia si Slovacia, procentajul tiganilor ajunge la 5% din totalul populatiei.
Prigoniti de secole sau asimilati fortat
Din cauza unor prejudecati de natura religioasa, dar si a prapastiei social-culturale dintre propriile traditii si civilizatia europeana, rromii au traversat perioade negre de persecutii.
Spania, de pilda, a promulgat, inca din 1492, o lege prin care tiganii erau expulzati de pe teritoriul ei. In 1591, orasul italian Bologna i-a gonit alaturi de cetatenii ramasi fara ocupatie. Odata cu aparitia statului modern, toleranta europeana fata de minoritati s-a diminuat si mai mult. Astfel, fie au fost date legi speciale “antitiganesti”, fie rromii au fost supusi unei asimilari fortate.
Timp de secole, Spania a continuat sa-i trateze cu duritate, Biserica Catolica fiind de parere ca traditiile rromilor sunt necrestine. Prigoana nazista, careia i-au cazut victime sute de mii de tigani, ramane una dintre cele mai negre pete ale istoriei. Dar si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial rromii au continuat sa fie tratati deseori intr-un mod rusinos.
De exemplu, pasnica si civilizata Elvetie a depus eforturi considerabile pentru a eradica modul de viata al familiilor de nomazi de pe teritoriul ei, numiti “Jennish”. In acest scop, chiar pana in anii ’70, copiii rromilor au fost luati sistematic de langa parinti si institutionalizati. Daca nu erau bagati in orfelinate sau, in cel mai bun caz, dati spre adoptie unor familii “normale”, copiii de “Jennish” era internati in spitale de nebuni ori uitati in vreo inchisoare.
Leonard Orban va expune problema integrarii rromilor la Comisia Europeana Comisarul European pentru multilingvism, Leonard Orban (foto), ne-a declarat ca va discuta cu colegii sai comisari despre gasirea unei solutii pentru integrarea minoritatii rrome, la nivelul Uniunii Europene. Pana acum au existat doar programe care sunt destinate numai statelor in care aceasta etnie se gaseste in numar mare si are probleme, a constatat comisarul european.
Cat priveste decizia autoritatilor italiene de a expulza cetateni ai unui stat membru, Orban a subliniat ca: “Directiva 38 din 2004 a Comisiei Europene prevede ca o persoana vizata de un asemenea ordin trebuie sa aiba dreptul sa faca recurs si sa aiba la dispozitie cel putin o luna pana paraseste tara, exceptie facand urgentele. Infractiunile trecute nu constituie un motiv suficient de solid”.
Comisarul pentru afaceri, justitie si afaceri interne, Franco Frattini, a declarat ca Europa a decis cu ani in urma sa protejeze minoritatea rroma pe continent. Acesta a subliniat diferenta intre a proteja o comunitate si a proteja indivizi vulnerabili, precum femei sau copii care nu au mijloace de subzistenta sau care sunt pusi sa cerseasca in strada: “Protejarea minoritatii nu inseamna tolerarea nerespectarii drepturilor unor indivizi vulnerabili. Vrem sa protejam oamenii, indivizii, fiintele umane”, a spus Frattini.
Esecul retoricii si politicilor europene
Atitudinea pripita si evident discriminatorie a autoritatilor europene fata de etnicii rromi – posesori ai cetateniei romane – releva esecul politicilor europene in aceasta chestiune.
Inclusiv al retoricii tolerante si septice fata de o minoritate a carei atitudine (fara generalizari pripite) a depasit deja gradul de suportabilitate al „corectitudinii politice”. Sesizam aici esecul unor politici care au inceput cu ani buni in urma, adica atunci cand Occidentul tolerant a sesizat pericolul migratiei masive a tiganilor pe teritoriile sale.
Imense cantitati de bani au curs spre Rasarit, inclusiv in Romania, prin diverse programe
„multiculturale” sau menite sa cultive „toleranta”, „coabitarea multietnica” in aceasta parte a Europei.
In realitate, programele aveau un singur scop, respectiv stabilizarea prin orice mijloace a tiganilor in tarile de bastina si impiedicarea mutarii lor in Occidentul septic. Organizatii occidentale subcontractau copios la institute sau firme locale care s-au avantat vertiginos spre „rezolvarea” chestiunii rrome. Banii nu erau o problema, desi discrepantele erau enorme.
Daca expertul occidental insarcinat cu ghidonarea cercetarii primea circa 800 de euro pe zi, cercetatorul local implicat in proiect, sau cel la care ajungea efectiv sarcina cercetarii dupa sub-sub-sub contractari primea circa 30 de euro. La aceste discrepante se adauga insa una mai vinovata: nu de putine ori, rapoartele finale erau subtil sau nu ajustate in asa fel incat sa se adapteze nu cu realitatea din teren, ci cu… cerintele finantatorului sau cu acele criterii care ar fi indicat continuarea cercetarii si anii urmator! Nu sunt putini sociologii romani – si vor fi fiind si altii – care sa fi trecut prin asa ceva. O complicitate perversa s-a creat intre finantatorul occidental si cercetatorul local, care a dus in final la distorsionarea completa a peisajului real.
Din cauza fondurilor ispititoare, a lipsei de expertiza si de probitate, a ipocriziei generalizate si a dorintei de castig, ceea ce a disparut din peisaj a fost, in realitate, chiar problema sau problemele rromilor.
La care se adauga si tacita acceptare a autoritatilor italiene, si nu numai, a mainii de lucru ieftine pe teritoriile ei. Si consecintele se vad acum. Evenimentele din Italia, fata de care insusi Comisia Europeana a fost prinsa pe picior gresit, arata astazi ca problema rromilor nu este o chestiune nationala a Romaniei, ci o problema europeana. Deocamdata este doar un esec european.

Sursa: 9 AM