Cum se foloseste corect balegarul

“Secretele” folosirii corecte a ingrasamintelor si fertilizantilor, dar si zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se regasesc in Codul de bune practici agricole.

Un document ce ar trebui sa fie biblia agricultorilor. Nu de alta, dar, daca nu utilizeaza corect aceste substante – chimice sau organice – pun in pericol atat mediul inconjurator, cat si viata oamenilor si a animalelor.

“Din fericire, Romania se afla pe ultimul loc intre tarile UE la utilizarea ingrasamintelor chimice, la noi folosindu-se foarte mult gunoiul de grajd, ceea ce este foarte bine pentru mediul inconjurator, insa in subsol avem depozite istorice de nitrati, care afecteaza apele subterane”, a declarat Valeriu Rosioara, consilier superior la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), unul dintre parintii Codului.

Cu toate acestea, in Romania sunt 251 de comune ce reprezinta zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, adica 8% din totalul terenului arabil. Locuitorii acestor comune sunt obligati sa respecte prevederile Codului de bune practici in agricultura. Si ceilalti fermieri sunt obligati sa aplice reglementarile Codului daca vor sa acceseze fonduri europene sau sa nu ajunga sa infunde puscaria daca polueaza.

Agricultorii nu au voie sa aplice ingrasaminte organice – gunoi de grajd, mranita sau dejectii lichide – pe solurile necultivate. Nici pe terenurile cultivate ei nu pot “arunca” fertilizanti cand ii taie capul. Astfel, culturile infiintate toamna nu pot fi “hranite” cu gunoi de grajd in intervalul 1 noiembrie-1 februarie si au “interdictie” la mranita si dejectii lichide in perioada 1 noiembrie-15 ianuarie. Si in cazul culturilor de primavara, taranii trebuie sa aiba grija cu fertilizantii, pentru ca, potrivit Codului de bune practici in agricultura, in cazul acestora nu au voie sa imprastie gunoi de grajd in perioada 1 iulie-31 august, iar mranita si dejectii lichide de la 1 iulie pana la 15 ianuarie anul urmator. Pe terenurile cultivate cu ierburi perene – pasuni – este interzisa imprastierea gunoiului de grajd dupa 1 septembrie si pana la inceputul lunii februarie a anului urmator, a mranitei de la 15 noiembrie pana la 15 ianuarie si a dejectiilor lichide in intervalul 1 noiembrie-31 ianuarie.

“La aplicarea ingrasamintelor sunt posibile derogari de la perioadele de interdictie, care se stabilesc pentru fiecare agricultor in functie de planificarea executarii araturii si de gama de culturi practicate”, se arata in Cod. Insa astfel de exceptii se stabilesc doar impreuna cu inspectorul pentru zone defavorizate, iar parcelele de teren “derogate” vor fi monitorizate din punct de vedere al evolutiei nitratilor pe profilul solului.

Pe langa interdictiile “calendaristice”, taranul trebuie sa fie atent si la amplasarea si la calitatea solului suprafetei pe care vrea sa o fertilizeze. Ingrasamintele organice si minerale cu azot nu pot fi aplicate la o distanta mai mica de cinci-sase metri de cursurile de apa, in cazul celor sub forma solida, sau de 30 de metri in cazul celor lichide sau semilichide. Nu se pot administra fertilizanti pe terenuri aflate la o distanta mai mica de 100 de metri de captarile de apa potabila. Descarcarea sau depozitarea gunoiului in apropierea surselor de apa, aruncarea ingrasamintelor de orice fel in apele de suprafata sau in apropierea lor sunt interzise, conducand la poluarea mediului si se sanctioneaza potrivit legii.

REGULI ECOLOGICE

Tot pentru evitarea poluarii solului sau/si a apelor, agricultorul nu are voie sa imprastie ingrasaminte pe terenurile cu panta mare decat cu recomandarea expresa a inspectorilor pentru zone vulnerabile. Nici pe solurile inghetate sau crapate in adancime nu este permisa fertilizarea. In Cod li se mai recomanda fermierilor sa evite aplicarea ingrasamintelor pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, pe terenuri ce mustesc de apa sau acoperite cu zapada si inghetate. Codul a intrat in vigoare la 13 martie 2006, insa foarte multi fermieri nu respecta conditiile prevazute in el. “Fermierul roman arunca pe sol gunoiul de grajd adunat. Nu o face in functie de concentratie, de suprafata terenului, de nivelul de nutrienti din sol sau de nevoia culturii de nutrienti. El stie ca acesta constituie ingrasamant natural si ca trebuie sa il imprastie. Noi avem o agricultura de subzistenta”, a explicat Valeriu Rosioara, consilier superior la APIA.