Ca să respecte tradiţia, mii de credincioşii merg la biserică şi iau aghiazmă. Oamenii speră ca apa sfinţită să îi apăre de necazuri şi de boli. Sărbătoarea datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin şi este legată de vindecarea unui orb care şi-a udat faţa cu apa unui izvor de lângă Constantinopol, la îndemnul împăratului Leon cel Mare.
Secretul apei sfinte i-a fost dezvăluit împăratului neîncoronat de însăşi Maica Domnului. Pentru a-şi arăta recunoştinţa faţă de Fecioara Maria, Leon cel Mare a dat ordin să se zidească o biserică în cinstea acesteia, chiar pe locul izvorului. Lăcaşul nu mai exista astăzi. A fost dărâmat, dar simbolul acestuia dăinuie în timp. Mii de credincioşi vin an de an pentru a primi ajutor de la Maica Domnului.
În toate bisericile şi mânăstirile se oficiază Sfânta Liturghie , apoi Sfântul Maslu şi slujba Aghezmei. Credincioşii stropesc cu apă sfinţită casa, grădina şi pământurile pentru a fi ocrotiţi de rele.
Tradiţiile populare nu lipsesc nici din această zi sfântă. În unele sate din sudul ţării, preotul împreună cu sătenii îmbrăcaţi în costume populare, merg la un curs de apă şi îl sfinţesc. După slujbă, credincioşii încing o horă, la care participă toţi gospodarii satului.
Nici în Bucovina nue ste uitat obiceiul. Credincioşii aruncă într-o apă curgătoare ouă roşii de la Paşte, pe când cel mai bătrân sătean oficiază un ritual prin care comunică cu morţii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!