Organizația Salvați Copiii a realizat o analiză a mai multor indicatori, care să releve calitatea vieții copiilor din România și a identificat care sunt principalele probleme cu care minorii din țară se confruntă.

„Unu din cinci copii români nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%)4 ; anual, peste 7.000 de copii români se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere; peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate; în mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Ținând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situația copilului din România, Organizația Salvați Copiii atrage atenția Guvernului României că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate și educație de calitate și în condiții de echitate.”, spun cei de la Salvați Copiii.

Sunt 10 puncte pe care Salvați Copiii le scoate în evidență. În primul rând, copiii români sunt expuși sărăciei și excluziunii sociale. Aici vorbim atât de accesul copiilor la mâncare caldă și hrănitoare dar și la un mediu de locuire încălzit și decent. În ceea ce privește participarea la educație, copiii săraci rămân în urma celor din familii mai înstărite. Mai mult, unul din cinci copii români nu finalizează școala la timp, arată date ale Eurostat. Tot la capitolul educație, copiii români au competențe scăzute cu precădere la matematică, științe și lectură, față de media europeană.

La capitolul protecției copiilor cu părinți plecați la muncă în alte țări, datele arată că, din acei peste jumătate de milion de copii care au avut recent cel puțin un părinte plecat dincolo manifestă mai des comportamente deviante, cum ar fi consumul de alcool, tutun și droguri ori sunt mai violenți.

Copiii români încă mai sunt bătuți de părinți. La statistica legată de violența împotriva copiilor, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedepse corporale. Nici la școală nu scapă de violență. Cei mai mulți copii români știu ce este acela bullyingul – trei sferturi dintre respondenți spun că au asistat la o situație de acest gen iar aproape jumătate admit că au fost victima fenomenului.

Sunt multe deficiențe și în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate. Avem cele mai multe mame minore din comunitatea europeană iar, deși a scăzut mult, rata mortalității infantile continuă să fie mult mai mare decât media europeană. Nivelul bunăstării emoționale scade vertiginos la copiii care ajung la adolescență, atât la fete cât și la băieți. În ceea ce privește comportamentele de risc, statisticile Eurostat arată că:

• Peste un sfert (27,3%) dintre adolescenții români fumează produse din tutun;
• Peste jumătate (50,1%) dintre adolescenții români consumă alcool;
• 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități

Copiii români vor să emigreze. Peste jumătate din respondenți vor să se stabilească în străinătate, din cauza oportunităților educaționale limitate și pentru că nu sunt mulțumiți de nivelul de trai din România.

Salvați Copiii a cerut Guvernului României, Președinției și Parlamentului măsuri pentru protecția copiilor împotriva abuzului sexual. În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puțin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluții de clasare. De asemenea, a fost evidențiat faptul că instanțele judecătorești și parchetele nu urmează o „practică stabilă și coerentă”, conform solicitării Consiliului Europei, încadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusă hazardului.

Nu în ultimul rând, pentru dreptul la participare a copiilor în luarea deciziilor care-i privesc, nu există obligativitatea înființării unor structuri consultative ale copiilor. Autoritățile locale au făcut eforturi sporadice de înființare a unor structuri de consultare a tinerilor, omițând dreptul la participare a copiilor.

Întreaga analiză a Salvați Copiii, alături de legăturile utile către statisticile folosite dar și ce soluții propun reprezentanții organizației, se pot găsi AICI.