Potrivit proiectului de lege fiscal-bugetară, cunoscut și ca „Legea Bolojan”, pragul minim de elevi necesar pentru ca o școală să aibă personalitate juridică crește de la 300 la 500. În lipsa acestuia, o unitate de învățământ nu mai poate avea structură de conducere proprie, cu director, contabil, secretariat sau administrator de patrimoniu, și va deveni o structură arondată altei școli, posibil chiar din altă localitate.
„Haideți să vă mai spun că legat de normă mai avem, de exemplu, situația în care încercăm să creștem numărul de copii pentru o unitate școlară, ca să aibă personalitate juridică, de la 300 la 500. Sistemul nostru este foarte fragmentat de multe ori, avem foarte multe unități școlare mici și, atunci, dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziții de directori.
Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”, a declarat ministrul Daniel David la Digi24.
Proiectul de lege fiscal-bugetară, cunoscut informal ca „Legea Bolojan”, modifică articolul 16 din Legea educației nr. 198/2023, crescând pragul minim de elevi sau copii necesari pentru ca o școală să aibă personalitate juridică, adică să poată funcționa independent, cu conducere și administrație proprie.
O școală sau grădiniță are personalitate juridică (adică director, contabil, secretariat proprii) doar dacă are:
• Cel puțin 500 de elevi – pentru școlile obișnuite (gimnazii, licee)
• Cel puțin 500 de copii (elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari) – pentru școlile care acoperă toate ciclurile de învățământ
• Cel puțin 250 de copii – dacă sunt doar preșcolari și antepreșcolari (grădinițe)
• Cel puțin 200 de copii – dacă sunt doar antepreșcolari (creșe)
• Cel puțin 300 de elevi – pentru școli postliceale
• Cel puțin 50 de copii – pentru școlile speciale (copii cu cerințe educaționale speciale)
Noile reguli vor duce și la modificarea atribuțiilor directorilor rămași în funcție. Aceștia vor avea normă de predare de 14 ore pe săptămână, față de 6 ore anterior, și nu vor mai putea primi ore suplimentare plătite („plata cu ora”). Astfel, profesorii care suplineau catedrele lăsate libere de directori se vor întoarce la normele anterioare, pierzând orele respective.
În România sunt aproximativ 9.000 de directori și directori adjuncți în sistemul public de educație. Legea Bolojan ar urma să reducă cu aproape 10% numărul acestora.
Trimite articolul
X
1 din 6 profesori pleaca acasa says: Ei nu raman pe drumuri dar vor prelua norma de profesor si prin coroborarea actiunilor guvernului unul din 6 profesori pleaca acasa.
Nicusurul pe care l-ati votat cu 2 maini si care si-a pus bolovanul peste voi este produsul vostru.
Nu va fi usor, aveti Nicusor!
-
cigus-migus says:
In primul rand cred ca e binevenita o corectie…il cheama Nicusor, nu Nicusur. In al 2-lea rand, daca stiu eu bine, nu el e cel care decide aceste masuri atat de discutate in ziua de azi, ci guvernul. Si ca sa nu te plictisesc prea tare, nu cred ca e normal sa avem atitia cu mapa si prea putini cu sapa…oricand se pot recalifica si sa munceasca la privat, desigur fara atatea sporuri !!!…domnule director, gresesc cumva ???
Cristi says: Cum nu raman pe drumuri cei 900 de directori cand la profesori li s-a marit norma si la directorii ramasi in functii li s-a introdus un normativ de 14 ore pe saptamana?
.