Analiza compară politicile educaționale implementate în toate statele membre și partenere ale UE, având drept reper rezultatele testelor PISA 2022.

Rezultatele PISA plasează România pe penultimul loc în UE la citire, matematică și științe, cu un procent foarte ridicat de elevi cu rezultate slabe, în special în rândul celor care nu au cărți acasă.

În acest context, raportul semnalează că măsurile concrete pentru creșterea alfabetizării rămân vagi, luând în vedere faptul că TVA-ul pe carte a fost majorat de Guvern în această vară. România figurează pe locul 5 în Europa ca procent de elevi cu rezultate foarte slabe, depășind doar Cipru, Bulgaria, Muntenegru și Albania.

Diferențele sunt semnificative între elevii care au cărți acasă și cei care nu au. Doar 29,9% dintre elevii cu cel puțin 26 de cărți acasă au obținut rezultate slabe, dar procentul crește la 70,3% pentru cei cu mai puțin de 25 de cărți, diferența de 40,5 puncte procentuale plasând România pe penultimul loc, după Ungaria (40,7 puncte).

Analiza Eurydice arată că România a adoptat cel puțin o modificare de politici-cadru care vizează competențele de bază, dar nu a stabilit ținte măsurabile, în timp ce alte state europene au combinat mai multe tipuri de intervenții pentru rezultate mai clare. În total, raportul identifică trei tipuri de intervenții majore:

• Promovarea predării diferențiate
• Întărirea sprijinului pentru învățare
• Suplimentarea numărului de profesori sau al personalului auxiliar

România a adoptat doar măsuri de întărire a sprijinului pentru învățare dintre cele trei tipuri, alături de câteva alte țări, fără a combina alte intervenții pentru o abordare mai cuprinzătoare.

Schimbări curriculare și organizarea predării

Deși raportul arată că timpul de predare și flexibilitatea programului sunt factori importanți pentru îmbunătățirea competențelor, România, ca majoritatea statelor central și est-europene, nu a modificat organizarea predării între 2020 și 2025.

Singura schimbare curriculară raportată este introducerea Profilului absolventului de liceu, în 2023, aplicabil doar de acest an, pentru clasele care au început în această toamnă clasa a IX-a. În ceea ce privește instrumentele de evaluare, România a adoptat doar evaluări de diagnostic, neimplementând teste naționale sau alte măsuri similare aplicate de alte țări.

România raportează o singură măsură de sprijin pentru profesori, programe de dezvoltare profesională continuă, lipsind de la alte intervenții precum acordarea de materiale didactice sau noi modele de finanțare care să stimuleze autonomia școlii.

În ceea ce privește implicarea părinților, România bifează, de asemenea, doar categoria „Alte măsuri”, fără detalii concrete, în timp ce alte state au implementat seminarii, resurse pedagogice pentru părinți, scheme de lectură la domiciliu sau programe de alfabetizare în familie.