Datele provin din studiul „Reziliența digitală a adolescenților”, demarat de Mind Education și realizat în rândul elevilor cu vârste între 13 și 19 ani din școlile incluse în rețeaua Digitaliada.

Potrivit cercetării, 45% dintre respondenți folosesc zilnic mai multe dispozitive, precum telefon, computer sau televizor, timp de cel puțin două ore. În ceea ce privește frecvența accesării rețelelor de socializare, 23% dintre adolescenți declară că își verifică notificările sau intră pe platforme de 6-10 ori pe zi, 17% de 2-5 ori, iar 16% ajung să le acceseze de până la 40 de ori zilnic.

Specialiștii atrag atenția că utilizarea excesivă a ecranelor are efecte vizibile asupra sănătății mintale și fizice a adolescenților.

La nivel cognitiv, expunerea prelungită afectează capacitatea de concentrare și performanța școlară. Social și emoțional, interacțiunile față în față sunt tot mai des înlocuite de cele online, iar contactul constant cu conținut idealizat sau nerealist poate amplifica anxietatea, depresia și sentimentul de insuficiență. În plan fizic, somnul este direct afectat, cu consecințe pe termen lung precum oboseala cronică.

Psihoterapeutul Domnica Petrovai, coordonator și co-autor al Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România și CEO al Mind Education, explică faptul că fenomenul este în linie cu tendințele observate la nivel internațional:

„Rezultatele studiului nostru sunt în linie cu datele internaționale, care ne arată că adolescenții se confruntă cu tot mai multe provocări de sănătate mintală și se expun unor riscuri majore din cauza folosirii excesive a rețelelor de socializare. Firește, o contribuție au și părinții care se implică prea puțin în activitatea online a copiilor”.

Domnica Petrovai mai subliniază că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea rezilienței digitale. Aceasta presupune, potrivit specialistului, patru piloni esențiali: obiceiuri de viață sănătoase (somn suficient, alimentație echilibrată, mișcare), creșterea toleranței la frustrare și efort, dezvoltarea autonomiei emoționale și o educație digitală adaptată realităților actuale ale adolescenților.

Reziliența digitală este definită ca abilitatea adolescenților de a naviga în mediul online într-un mod echilibrat și sigur, fără ca experiențele negative să le afecteze starea emoțională sau încrederea în sine. Un adolescent rezilient digital știe să recunoască riscurile, să le gestioneze și să se refacă emoțional după situații dificile apărute online.

Studiul evidențiază și o implicare redusă a părinților în viața digitală a copiilor. 42% dintre adolescenți spun că părinții nu știu ce fac online, iar 45% afirmă că adulții nu sunt la curent cu ceea ce postează sau cu mesajele pe care le trimit.

Conform autorilor studiului, relația părinte–copil joacă un rol important în comportamentul online al adolescenților. Cei care se simt apropiați de părinți sunt mai dispuși să discute despre experiențele lor din mediul digital și să accepte ghidajul adulților. În schimb, relațiile tensionate sau distante favorizează ascunderea activităților online și asumarea unor comportamente impulsive.

Autorii studiului recomandă stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut online, sprijinirea autonomiei adolescentului și aplicarea unui control parental gradual, nu brusc.

Ghidajul contribuie la formarea unor rutine sănătoase și la dezvoltarea autonomiei emoționale, reducând riscurile asociate anxietății, depresiei și utilizării problematice a rețelelor de socializare.