Conform documentului întocmit de MApN, majoritatea tipurilor de tehnică din înzestrare sunt realizate după tehnologia anilor 70, sunt uzate fizic şi moral, mari consumatoare de carburanţi şi lubrifianţi, iar piesele de schimb pentru mentenanţă nu se mai găsesc în procesele de fabricaţie ale societăţilor comerciale. Mijloacele de transport şi tehnica de luptă care au intrat în serviciu în perioada 1981-1989 sunt de fabricaţie românească şi, din lipsă de comenzi, furnizorul a sistat fabricarea acestor produse, îngreunând astfel suportul logistic.
În capitolul privind înzestrarea armatei, există de asemenea un paragraf în care se specifică slaba performanţă a aparaturii de vedere pe timp de noapte pentru luptători, pentru sistemele de armă, precum şi a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă Nuclear Biologic Chimic. Fără a se scoate în evidenţă siguranţa precară a militarilor români, documentul stauează că în aceste condiţii “nu se permite îndeplinirea misiunilor la standardele solicitate de Alianţa Nord Atlantică”. Probleme critice sunt şi în zona sistemelor de apărare aeriană cu bază la sol, precum şi la echipamentele de sprijin de luptă aparţinând categoriilor de forţe armate. Aceste sisteme sunt depăşite din punct de vedere tehnic şi fizic, moral şi tehnologic, sunt mari consumatoare de resurse şi nu mai pot fi modernizate, precizează acelaşi raport.
În urmă cu trei săptămâni, purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Cristian Diaconescu, a acuzat Ministerul Apărării că a returnat la buget echivalentul în lei a aproape două milioane de euro, din cauza neutilizării sumei prevăzute în buget în anul 2005. Senatorul a reproşat ministrului apărării că nu a utilizat aceşti bani pentru dotarea militarilor din Irak şi Afganistan.
“Armata nu este un mic SRL sau butic, care să îşi poată permite să cheltuie bugetul după cum îi trece prin cap”, a replicat atunci ministrul Teodor Atanasiu. El a susţinut că acei bani menţionaţi de purtătorul de cuvânt al PSD Cristian Diaconescu provin, în cea mai mare parte, din veniturile proprii ale armatei, astfel că suma respectivă poate fi reportată de la un an la altul.
Pentru procesul de transformarea a armatei, MApN speră, conform “Strategiei de transformare a armatei României- Cerinţă a transformării NATO”, ca, până în anul 2011, bugetul alocat apărării să reprezinte “cel puţin 2,38% din PIB”. În 2006, apărarea a avut alocat un buget de 1,97% din PIB.
Sursa: Newsin
Anonim