După ce s-a chinuit mai mult de jumătate de an să facă ceva în teren şi să adune punctele necesare supravieţuirii, ACS Poli Timişoara a reuşit câteva victorii, dar când era prea târziu. Una dintre acestea a venit în ultima etapă, atunci când alb-violeţii erau trimiși la Chiajna ca mielul la tăiat. Din componenţa lotului au dispărut tot felul de mercenari, aduşi ca mari salvatori la început de sezon, dar care s-au dovedit a fi doar nişte vedete de carton. Ultima partidă a sezonului l-a găsit în teren pe un Zaluschi excelent, ACS Poli îi datorează în cea mai mare parte succesul neaşteptat. Nimeni nu se mai aştepta ca formaţia să învingă, cu atât mai mult în deplasare.

Dar meciul interesant a fost la Juventus, în întâlnirea cu Voluntari, cu bucureştenii pe post de gazde, dar cu partida desfăşurată la… Voluntari. Ca Timişoara să scape de un zbor direct în liga a doua avea nevoie de victorie sâmbătă seara, dar coroborat cu o înfrângere a Voluntariului. Surprinzător e că aceasta a fost la un pas de a se întâmpla, echipa considerată a fi cea mai slabă din campionat a condus de două ori şi doar o grămadă de noroc a salvat clubul ilfovean de retrogradare directă în „detrimentul” Timişoarei.

Juventus a deschis surprinzător scorul, Voluntari a egalat, Juventus a înscris din nou, pentru ca Voluntari să primească penalti în ultimele secunde ale jocului. Cu mult, foarte mult noroc, Cernat a transformat în gol, portarul advers a respins, dar mingea a ricoşat în gol. Scor final 2 – 2 şi Adrian Mutu îşi salvează in extremis echipa de la retrogradare directă.

Revenind la Chiajna, aici a fost un singur gol, dar îndeajuns pentru a oferi himera unui baraj. Sezonul trecut a ieşit, acum noroc au avut ilfovenii de la Voluntari. Reuşita a „căzut” în minutul 22, când Zaluschi regăsit după dispariţia marilor jucători care şi-au obţinut ruperea contractelor înaintea ultimei etape, a scos un penalti. E drept, acordat destul de uşor, dar la capătul unei faze care sigur a avut loc în careu şi la care a fost şi ceva contact care părea neregulamentar. Important e că a venit, a executat Artean şi a înscris, dar nu fără emoţii, mingea fiind atinsă cu piciorul de portarul Concordiei. A intrat şi s-a făcut 1 – 0, îndeajuns pentru speranţe. Timişorenii au mai avut o serie de ocazii bune, dar neconcretizate, echipa nu a jucat rău deloc, poate chiar mai bine decât în partidele precedente.

Felicitări pentru Adrian Neaga şi echipa sa pentru că au crezut în şansa lor şi că au fructificat-o la maxim. Păcat că aceasta a venit prea târziu… Acum urmează un drum nou, dificil cu siguranţă, mai ales că nimeni nu poate estima ce va rezerva viitorul echipei a treia care va reprezenta Timişoara în Liga 2.