De azi, practic, starea de urgență dictată de autorități s-a încheiat, pentru că nimeni nu crede că o amendă de 50 de lei va avea același efect ca și una de 1000 de lei. Și rămâne doar la latitudinea noastră să respectăm regulile, de altfel de bun simț, propuse de experții epidemiologi în această perioadă: distanțare fizică, igienă, purtarea măștilor etc. Și am încredere că așa va fi, pentru că spiritul civic al românului nu poate fi impus cu bâta (sau carnețelul de amenzi) și s-a văzut cel mai bine în cazul spitalelor total nepregătite pentru ceea ce ar fi urmat, care au primit donații uriașe din partea noastră, a celor care am înțeles că acest virus ne privește pe toți. Iar sistemul de sănătate de care și-au bătut joc toți guvernanții în ultimii zeci de ani are nevoie de o infuzie masivă de capital pentru a nu claca. Și nu a clacat… Deocamdată.

De partea cealaltă, liderii noștri, adică cei care au stabilit amenzi, apoi le-au crescut, apoi și-au dat seama ca nu ai cum să le plătești decât în persoană, riscând o altă amendă pentru că ai ieșit din casă să-ți plătești prima amendă, tocmai au aflat ca decizia lor de a mări sancțiunile e un pic neconstituțională.

Aparatul propagandistic de partid s-a pus rapid în funcțiune pentru a da vina pe CCR și judecătorii controlați de PSD. Problema în cazul acestui argument este, însă, că decizia judecătorilor CCR a fost luată în unanimitate, adică și cu votul doamnelor Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, numite de președintele Klaus Iohannis la CCR (cea de-a doua fiind chiar fosta sa consilieră pe probleme de constituționalitate). Ceea ce înseamnă că dacă votul judecătorilor CCR ar fi fost unul strict politic, pentru a face jocurile PSD, cele două judecătoare ar fi trebuit să se opună, nu?

În schimb, CCR a constatat că, în cazul amenzilor cel puțin, acestea puteau fi acordate în mod abuziv, lucru care s-a întâmplat, de altfel, fiind recunoscut chiar de ministrul de Interne, Marcel Vela.

Ce se va întâmpla acum, în tot acest haos în care am fost aruncați pentru că guvernanții noștri nu pot formula legi clare? Practic, statul a reușit imensa performanță de a ieși pe minus după ce a adunat aproximativ 120 de milioane de euro de la 300.000 de cetățeni în timpul stării de urgență. Și dacă nu dă benevol banii înapoi, riscă să blocheze și instanțele. Parcă văd că ne vom apuca să facem donații judecătorilor să îi ținem la lucru, să mai judece printre câteva mii de contestații de amenzi date neconstituțional și câte un dosar de corupție, așa, înainte să se prescrie faptele.

Revenind mai aproape de noi, în Timișoara autoritățile locale par că s-au luat la concurs cu cele de la București în propuneri și legi locale care mai de care mai aberante. Amintesc aici doar propunerea, pe model indian, de a-i ștampila pe mână pe cei aflați în carantină, eventual cu o ștampilă al cărei tuș să se ducă în exact 14 zile, cât zicea legea că trebuie să stăm în carantină. Nu de alta, dar să nu îi luăm la bătaie pe stradă pe sărmanii care ies în a 15-a zi din casă și încă au rămășițe de tuș pe mână.

Bine, propunerea nu s-a mai pus niciodată în practică (norocul nostru), în schimb Comitetul Local pentru Situații de Urgență a decis că trebuie să purtăm musai mănuși și măști în magazine și instituții publice. Și repede, măsura intrând în vigoare în câteva ore de la comunicarea ei. În haosul produs atunci, președintele acestui comitet a decis apoi, de la sine putere, că sancțiunile pentru nerespectarea acestei măsuri, cuprinse între 500 și 1500 de lei, nu se vor da timp de trei zile, intervalul fiind suficient, considera el, pentru ca toți să ne procurăm mănuși și măști, în plină criză de mănuși și măști. Apoi comitetul a revenit „cu precizări”, că nu mai e nevoie de mănuși, doar de măști, iar măștile pot fi și nemedicinale (fulare, cu Mickey Mouse, cagule de schi etc., pentru că legea locală era atât de ambiguă).

Ca tabloul să fie complet, Prefectura Timiș (condusă de o fostă colegă de partid a președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență) a spus că acest comitet local nu poate impune măsuri peste cele stabilite la nivel național, pentru că sunt un picuț ilegale, astfel încât aceste măsuri pot fi date doar cu titlul de recomandare. Deci amenințarea cu amenzi e fix apă de ploaie. Timișorenii, însă, au luat în serios noua lege locală și, speriați de amenzi, fără a respecta niciun fel de măsură de prevenție sau distanțare fizică, deci riscându-și sănătatea, s-au văzut nevoiți să se așeze la coadă la puținele farmacii care vindeau în acel moment măști. Deci efectul a fost exact invers de cel scontat de autorități. Nu-i așa că anarhia de care vorbeam la început pare o formă mai organizată de guvernare?

Însă virusul nu a dispărut pentru că așa vor guvernanții noștri. Și nu-i pasă de haosul din capul lor. Și nici că Armata este prezentă cu mitraliere pe străzi. Sau că din megafoanele mașinilor de Poliție se aude Imnul României. Ori de nivelul amenzilor sau de constituționalitatea sau neconstituționalitatea lor. El este cât se poate de prezent, chiar dacă în statisticile oficiale „au înviat” mai mulți morți cu coronavirus, iar numărul total al celor infectați de la începutul pandemiei până în prezent scade de la o zi la alta. Ne rămâne astfel să ascultăm de doctori, pentru că ei sunt singurii care și-au păstrat capul pe umeri în aceste zile, și să facem tot posibilul să nu ne infectăm și la rândul nostru să transmitem virusul părinților și bunicilor noștri. Să gândim cu capul nostru și să facem tot ce putem ca să scăpăm cât mai repede de această ciumă.