Guvernul ungar va iniția procedura „în conformitate cu cadrul constituțional și juridic internațional”, a spus ministrul, într-o decizie ce marchează o schimbare importantă în politica externă a țării.

CPI a fost „o inițiativă respectabilă, dar ceea ce am văzut în ultima vreme – iar acuzația împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu este cel mai trist exemplu în acest sens – este că a devenit un organism politic”, a declarat Gulyas pentru agenția de știri MTI.

Decizia survine după sosirea premierului Netanyahu la Budapesta joi, în prima sa vizită într-un stat parte la Statutul de la Roma de când CPI a emis un mandat de arestare pe numele său în noiembrie 2024 pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.

Guvernul ultranaționalist condus de Viktor Orban l-a invitat pe Benjamin Netanyahu să viziteze Budapesta și a repetat că nu va executa mandatul de arestare, susținând că deciziile CPI „nu sunt recunoscute” în Codul Penal ungar.

Orban, un aliat apropiat al lui Netanyahu, a descris la acel moment mandatul de arestare ca fiind „nerușinat și cinic”.

În plus, guvernul ungar a susținut că instanța de la Haga „nu are dreptul” să îl urmărească penal pe Netanyahu, argumentând că Israelul acționează în legitimă apărare împotriva atacurilor grupării islamiste Hamas.

Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban ca prim-ministru, dar nu a recunoscut prevederile CPI în Codul său Penal.

În februarie, Ungaria a indicat deja că își va reconsidera cooperarea cu CPI la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva Curții.

Această instanță „a devenit recent un instrument politic părtinitor și a discreditat întregul sistem juridic internațional”, a declarat în februarie ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.

Până în prezent, doar două țări au părăsit CPI: Burundi în 2017 și Filipine în 2019.

Fondată în 2002, Curtea are în prezent 125 de state membre și este mandatată să urmărească penal cele mai grave crime – genocid, crime de război și crime împotriva umanității – atunci când statele nu doresc sau nu pot face acest lucru singure.