Sociologul Andrea Szabó a explicat, într-o emisiune difuzată de InfoRádió, motivele care stau la baza acestui fenomen, potrivit Infostart.hu, citată de Rador Radio România. Ea a subliniat că lipsa unor statistici complete face dificilă evaluarea exactă a numărului de studenți maghiari din străinătate, mai ales în cazul țărilor din afara Uniunii Europene.

„De fapt, sunt foarte puține statistici disponibile cu privire la câți tineri ungari studiază în străinătate și, deși există un flux informațional în cadrul UE, în ceea ce privește Regatul Unit, Statele Unite, Canada sau alte țări, sunt posibile doar speculații; situația este complicată din cauza faptului că mulți tineri, elevi de liceu nu mai învață acasă, astfel că dispar de pe radar ca mergând la universitate în străinătate”, a declarat Andrea Szabó.

Studiul include o cercetare reprezentativă realizată de Pál Susánszky, care a analizat în special situația elevilor din cele mai bune 100 de licee din Ungaria.

Rezultatele arată că nu doar cei care pleacă direct la studii în străinătate contribuie la acest fenomen, ci și tinerii care își încep studiile acasă și decid ulterior să plece pentru perioade mai lungi, nu doar temporar sau prin burse.

Înainte de Brexit, Regatul Unit era principala destinație pentru studenții maghiari. Ulterior, pandemia și ieșirea Marii Britanii din UE au determinat o reorientare către alte state europene, unde taxele de școlarizare sunt inexistente sau mai reduse. Austria se numără printre cele mai atractive opțiuni, atât datorită proximității, cât și flexibilității programelor universitare, care permit inclusiv naveta.

Totodată, România a devenit o destinație din ce în ce mai importantă, în special Transilvania și Cluj-Napoca. Andrea Szabó explică faptul că existența programelor de studii în limba maghiară elimină barierele lingvistice, ceea ce face universitățile din această zonă mai accesibile pentru tinerii din Ungaria.

Sociologul atrage însă atenția asupra riscului ca o parte dintre cei plecați să nu se mai întoarcă. Datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria (KSH) arată că, începând cu 2021, țara a redevenit una de emigrare, cu mai multe plecări decât reveniri, deși aceste statistici se referă în principal la migrația pentru muncă sau stabilire, nu strict la cea educațională.

În cazul mobilităților de tip Erasmus, situația este diferită. Majoritatea tinerilor care pleacă prin acest program se întorc în Ungaria. În schimb, șederile mai lungi pot influența decisiv parcursul de viață al tinerilor.

„Dacă un student este în străinătate mai mult de trei sau șase luni, atunci este mai probabil să-și formeze prietenii acolo, să-și dezvolte relații amoroase acolo, pur și simplu ajunge într-un mediu cultural diferit, unde va avea un mediu interpersonal diferit, și este ușor de imaginat că aceste relații de zi cu zi îl vor ține acolo și se va distanța din ce în ce mai mult de mediul său din Ungaria, cu excepția familiei sale, desigur.

Așadar, nu este indiferent pentru cât timp pleacă un tânăr în străinătate, deoarece această decizie are o semnificație decisivă și în ceea ce privește deciziile de strategie de viață pe termen lung”, a mai spus sociologul Andrea Szabó.