Deşi susţine permanent că doreşte pacea, Chavez a trimis la frontiera cu Columbia peste 6.000 de soldaţi, sub pretext că intenţionează să împiedice Statele Unite să transforme America Latină într-o “colonie”. La rândul său, Ecuadorul a desfăşurat în apropierea graniţei cu Columbia o unitate de elită.
Autorităţile columbiene au declarat că nu vor răspunde provocărilor liderului de la Caracas şi că nu vor concentra forţe la graniţă. În acelaşi timp, oficialii de la Bogota au acuzat Venezuela şi Ecuadorul de complicitate cu rebelii marxişti, pe baza documentelor descoperite în tabăra acestora după raidul de săptămâna trecută. Columbia intenţionează să prezinte aceste documente Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
După ce discuţiile au intrat marţi în impas, Organizaţia Statelor Americane a recunoscut ieri încălcarea suveranităţii teritoriale a Ecuadorului de către Columbia, fără a condamna explicit, însă, incidentul. Criza va fi subiectul discuţiilor dintre miniştrii de Externe ai statelor membre ale organizaţiei în cursul reuniunii programate să aibă loc la Washington la 17 martie.
Statele Unite, aliatul tradiţional al Columbiei, au declarat că declanşarea unui conflict este puţin probabilă, iar Franţa a îndemnat ambele părţi la reţinere. Autorităţile de la Quito au declarat că rebelii FARC şi-au reafirmat ieri disponibilitatea de a-i elibera pe ostaticii columbieni, printre care şi pe fostul candidat ecologist la preşedinţie, Ingrid Betancourt.
Citiți principiile noastre de moderare aici!