Scrutin crucial în Grecia

Acest scrutin constituie un test esenţial pentru succesul reformelor economice din această ţară, care se numără printre cele mai sărace din zona euro. În contextul dezamăgirii resimţite de majoritatea alegătorilor faţă de marile partide, este posibil ca pe scena politică elenă să apară noi formaţiuni, de mai mică anvergură, dar care pot relansa jocul politic.

În absenţa sondajelor de opinie oficiale, interzise înainte de scrutin, analiştii politici au fost nevoiţi să recurgă la estimările unor instituţiile private în ceea ce priveşte intenţiile de vot ale alegătorilor. Astfel, partidul Noua Democraţie, al premierului conservator Costas Karamanlis, depăşeşte cu unul până la două procente formaţiunea socialistă PASOK. Cu toate acestea, formaţiunea aflată la putere la Atena nu este creditată cu un număr suficient de voturi pentru a forma singură viitorul guvern.

În această privinţă, dreapta moderată depinde în mare măsură de scorul pe care îl va realiza mica formaţiune de extremă-dreapta LAOS – Alarma Populară Ortodoxă. Potrivit sondajelor, aceasta ar putea obţine 3% dintre sufragii, ceea ce reprezintă pragul minim pentru a putea pătrunde în Parlament. Premierul Karamanlis a convocat alegerile anticipate fiind încrezător în şansele pe care i l-ar putea aduce recunoaşterea performanţelor economice ale guvernului său. Însă reacţia lentă a autorităţilor în faţa catastrofalelor incendii din Peloponez, soldate cu 65 de morţi, şi scandalurile în care au fost implicaţi diferiţi membri ai executivului au dus la o scădere semnificativă a numărului votanţilor partidului Noua Democraţie.

Atât Costas Karamanlis, cât şi adversarul său, socialistul Andreas Papandreu, sunt membrii ai două dinastii politice foarte puternice din Grecia. Premierul este nepotul fostului premier şi preşedinte Constantin Karamanlis. La rândul său, Andreas Papandreu este fiul fostului economist şi premier socialist cu acelaşi nume. În 2004, Costas Karamanlis a repurtat o victorie categorică în faţa lui Andreas Papandreu. Actualul premier a şi-a înscris în palmaresul guvernării sale unele reuşite precum reducerea deficitului bugetar şi crearea a 200.000 de noi locuri de muncă şi un ritmt anual al creşterii economice de 4,4 la sută anual. În pofida acestor succese, rata şomajului rămâne în Grecia la un nivel situat peste media Uniunii Europene. Partidul Socialist PASOK este favorabil unei economii reglate de legile pieţei, dar amendată de o o solidă protecţie socială.

Formaţiunea de centru-stânga a promis reducerea impozitelor, creşterea nivelului pensiilor şi alocarea minimum 5 la sută din buget sectorului educaţiei, care în prezent beneficiază de doar 3,6 la sută. Karamanlis este pentru un program curajos în ceea ce priveşte reformele economice. Papandreu doreşte, în schimb, o mai bună calitate a vieţii pentru concetăţenii săi. Aproximativ 20 la sută dintre greci trăiesc sub limita sărăciei, iar produsul naţional brut pe cap de locuitor este cel mai scăzut după cel din Portugalia. Oficialii Uniunii Europene consideră că, pentru a fi mai competitivă, Grecia are nevoie de reforme structurale profunde.