„Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod. Noi suntem hotărâți să căutăm cu seriozitate o cale pentru soluționarea durabilă a conflictului, prin eliminarea cauzelor profunde ale acestuia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferința sa zilnică de presă

În urma unui summit găzduit sâmbătă la Kiev de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aliații europeni ai Ucrainei, în special președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz, i-au dat președintelui rus Vladimir Putin un ultimatum să accepte de luni un armistițiu necondiționat pentru o durată de 30 de zile în războiul din Ucraina, amenințându-l că în caz contrar vor impune Rusiei noi sancțiuni economice și vor intensifica livrările de arme către Kiev.

Moscova a reacționat propunând Kievului negocieri directe care să înceapă pe 15 mai la Istanbul, pe baza acordului nefinalizat la ultimele negocieri desfășurate tot acolo în primăvara anului 2022.

În urma acestei propuneri, Zelenski a declarat că îl va aștepta pe Putin la Istanbul pe 15 mai pentru negocieri directe.

La conferința de presă de luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a spus nimic despre această declarație a președintelui ucrainean, care a venit după ce președintele american Donald Trump a cerut duminică Ucrainei și Rusiei să se întâlnească imediat, fără a aștepta o încetare a focului.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că va avea astăzi noi convorbiri cu Zelenski și cu alți lideri europeni pentru a definitiva înțelegerea de impunere a unor noi sancțiuni contra Rusiei dacă aceasta respinge ultimatumul privind încetarea focului pentru 30 de zile.

Încă nu este clar dacă aceste sancțiuni vor fi impuse de europeni împreună cu Washingtonul sau doar vor beneficia de asentimentul acestuia. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat luni că UE se coordonează cu Statele Unite pentru ca acestea să sprijine sancțiunile.

În acest timp, ministrul turc de externe Hakan Fidan a îndemnat luni Rusia și Ucraina să convină o încetare a focului și să se întâlnească în Turcia pentru negocieri.

Conform Rusiei, în negocierile desfășurate la Istanbul în 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev. Proiectul de acord prevedea un statut de neutralitate geopolitică pentru Ucraina, limitarea capacitățile militare ale acesteia și un statut special pentru provinciile din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat categoric opoziția.

De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea „cauzelor profunde” ale acestuia și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.