În anul 2011, la centrala atomică Fukushima din Japonia a avut loc un accident nuclear, din cauza unui cutremur foarte puternic, urmat de un tsunami care a afectat reactoarele nucleare.

În urma incidentului, cotat de nota 7 ca și gravitate − în condițiile în care nivelul 7 este cel maxim, acesta fiind și nivelul dezastrului de la Cernobîl − s-au adunat peste un milion de tone de apă radioactivă, în containere speciale. Această apă, care este contaminată, a fost folosită pentru a preveni topirea miezului reactoarelor afectate.

Pentru că Tepco, operatorul centralei nucleare, nu mai are suficient spațiu pentru depozitarea apei contaminate, autoritățile japoneze cer luarea unor măsuri urgente, mai ales că țara va găzdui în acest an Jocurile Olimpice.

Sportivii din mai multe țări au declarat că își vor aduce de acasă nu numai apă și mâncare, ci și propriile detectoare de radiații.

O comisie de experți încearcă acum să stabilească care ar fi cea mai bună metodă de a scăpa de apa radioactivă: fie o vor dilua și deversa în Oceanul Pacific, fie o vor lăsa să se evapore. Numai pentru deversarea ei ar putea fi necesari până la 17 ani.

Ideea deversării îi nemulțumește pe localnici, mai ales pe cei care își câștigă traiul din pescuit, deoarece comunitățile locale au avut nevoie de 8 ani pentru a-și reconstrui traiul anterior dezastrului. Nici cealaltă idee nu se știe cât de sigură este, deoarece particule radioactive ar putea ajunge în atmosferă și provoca mai mult rău.