În Elveţia se construieşte cel mai lung tunel din lume

Iar acum propunerea este pe cale să fie pusă în practică prin construcţia celui mai lung tunel din lume care va avea 57 de kilometri.

Actualul tunel Gotthard din Elveţia nu e pentru cei slabi de înger, cu câte o singură bandă îngustă pe fiecare sens, şi cu maşinile obişnuite ca nişte pigmei printre uriaşele camioane.

Nouăzeci de milioane de tone de mărfuri trec în fiecare an pe aici şi nu evită văile alpine.

Dar acum, la mare adâncime sub drumurile supraîncărcate, a început proiectul ingineresc al secolului: Alptransit – o nouă legătură rapidă de cale ferată, între Zurich şi Milano, prin care mărfurile Europei vor fi transportate cu trenul.

“Este un proiect de răscruce, nu numai pentru Elveţia, ci pentru Europa, fiindcă noi construim aici cel mai lung tunel de cale ferată din lume: 57 de kilometri.”

“Va fi protejat mediul, va fi păstrată puritatea aerului alpin, şi este o dovadă de răspundere pentru generaţiile viitoare”, spune Giosia Bullo, purtătoarea de cuvânt pentru acest proiect.

Pentru a vedea această perspectivă devenind realitate, trebuie să te alături muncitorilor în trenuleţul care pătrunde în adâncul muntelui.

După circa un kilometru se ajunge într-o uriaşă cavernă şi impresionează amploarea extraordinară a muncii care se desfăşoară aici. Zeci de vagoane transportă permanent rocile care au fost îndepărtate pentru crearea tunelului.

“Lucrăm aici la cel mai lung tunel construit vreodată, aflat totodată la cea mai mare adâncime. Avem două mii cinci sute de metri deasupra, o greutate imensă, milioane de tone,” spune adjunctul inginerului şef a proiectului, Albert Schmidt.

El e foarte mândru de munca lui, dar spune că lucrurile nu merg întotdeauna după plan.

“Mai întâlnim şi falii, ceea ce înseamnă că roca din acele zone este distrusă şi în această situaţie trebuie să stabilizăm întreaga secţiune.”

“În condiţii de rocă bună, putem înainta şi până la 40 de metri pe zi, dar în condiţii proaste, putem înainta uneori doar câte un metru pe zi, şi astfel costurile cresc şi evident şi timpul de străpungere a tunelului”, explică adjunctul inginerului şef.

Două mii de oameni lucrează în subteran, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Ca să fie construit tunelul se va îndepărta o cantitate de rocă suficientă pentru construcţia a cinci din cele mai mari piramide egiptene.
Totuşi în satele din Alpi, unii au îndoieli. Planul iniţial prevedea ca noile trenuri rapide să nu oprească nicăieri între Zurich şi Milano.

Arhitectul local Arthur Lorentz e îngrijorat că tunelul va face uitate unele comunităţi din Alpi.

“Noul tunel face Alpii să dispară, de fapt, când călătoreşti de la Zurich la Milano. Până acum vedeai panorama splendidă a munţilor. Cu noul Alptransit, munţii dispar din vedere. Rămâne doar o mare gaură neagră”, spune domnul Lorentz.

Arthur Lorentz a venit însă cu o idee. Să fie păstrate lifturile construite pentru şantierul tunelului şi să fie folosite pentru crearea unei staţii de tren în tunel. El îi spune Porta Alpina – Poarta Alpilor.

“Porta Alpina va fi o staţie aflată la o mie de metri sub pământ, în mijlocul Alpilor şi desigur vom avea lifturi, cu cea mai mare înălţime din lume.”

“Deci staţia la cea mai mare adâncime, cu lifturi de cea mai mare înălţime în tunelul cu cea mai mare lungime”, spune mândru arhitectul elveţian.

Dar toate aceste superlative costă bani. Costul final al întregului proiect e apreciat la cel puţin 15 miliarde de dolari.

Membrii aşa numitei Iniţiative Alpine, o grupare care militează de douăzeci de ani pentru comutarea transportului de mărfuri de pe şosea pe calea ferată, consideră că proiectul face toţi banii.

“Acest tunel nu este prea scump, dacă te gândeşti că nu îl construim pentru zece-douăzeci de ani ci pentru un secol şi mai bine. Iar când am construit autostrăzile în Elveţia, nimeni nu a zis că sunt scumpe”, spune Alf Arnold, şeful grupării.

Vor mai trece zece ani, cel puţin, până va fi terminat tunelul. Dar când va fi gata, se speră nu doar că va schimba faţa transportului de mărfuri în Europa, dar că va proteja şi văile din Alpi, ameninţate de poluarea de pe şosele.