Potrivit datelor comunicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cel puțin un caz de infecție cu hantavirus a fost confirmat, iar investigațiile sunt în desfășurare. O persoană este internată la terapie intensivă într-un spital din Africa de Sud, iar alte două persoane cu simptome urmau să fie evacuate de pe navă pentru îngrijiri medicale.

„OMS este la curent și sprijină gestionarea unui eveniment de sănătate publică ce implică o navă de croazieră aflată în navigație în Oceanul Atlantic. Sunt în desfășurare investigații detaliate, inclusiv teste suplimentare de laborator și anchete epidemiologice. Se acordă îngrijire medicală și sprijin pasagerilor și echipajului. De asemenea, secvențierea virusului este în curs”, a declarat organizația citată de AP.

Cine sunt victimele și cum a evoluat situația

Printre cele trei persoane decedate se află un bărbat în vârstă de 70 de ani, care a murit la bordul navei. Trupul acestuia a fost debarcat pe insula Saint Helena. Soția sa s-a îmbolnăvit ulterior și a murit într-un spital din Africa de Sud, după ce i s-a făcut rău într-un aeroport, în timp ce se pregătea să se întoarcă acasă în Olanda.

A treia persoană decedată se afla încă la bordul navei în momentul raportării cazului. De asemenea, un pacient de naționalitate britanică, care s-a îmbolnăvit în timpul călătoriei, este internat în stare gravă la Johannesburg.

La bordul navei se aflau aproximativ 150 de turiști și membri ai echipajului. Două dintre persoanele care necesitau îngrijiri medicale urgente erau membri ai echipajului.

Nava, operată de o companie olandeză, plecase din Argentina cu aproximativ trei săptămâni înainte și avea un itinerar care includea Antarctica și Insulele Falkland, urmând să ajungă în Insulele Canare. În momentul intervenției autorităților, aceasta se afla în apropierea Capului Verde, aflat în țărmul vestic al Africii.

Autoritățile locale au urcat la bord pentru evaluări medicale, însă inițial nu au permis debarcarea pasagerilor. În paralel, autoritățile sanitare din Africa de Sud au început o anchetă epidemiologică, inclusiv identificarea persoanelor care ar fi putut intra în contact cu cei infectați.

Ce este hantavirusul și cât de periculos este

Hantavirusurile sunt o familie de virusuri răspândite la nivel global, transmise în principal prin contactul cu rozătoare infectate, în special prin urină, fecale sau particule contaminate din aer. Deși rare, în anumite condiții pot apărea și cazuri de transmitere între oameni.

Aceste infecții pot provoca două forme grave de boală: sindrom pulmonar cu hantavirus, care afectează plămânii, și febră hemoragică cu sindrom renal, care afectează rinichii, mai relatează AP.

Chiar dacă virusurile sunt considerate rare, evoluția poate fi rapidă și severă. Nu există un tratament specific sau un remediu dedicat pentru infecția cu hantavirus, însă intervenția medicală cât mai rapidă poate crește semnificativ șansele de supraviețuire.

Autoritatea Națională pentru Cercetare din România atrage atenția că astfel de cazuri evidențiază importanța studierii bolilor zoonotice emergente. În România, infecțiile cu hantavirus sunt rare și apar sporadic, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), care menționează că anual sunt raportate doar câteva cazuri, ceea ce poate duce la o vizibilitate redusă și la dificultăți de diagnostic.

Cercetările desfășurate în instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași subliniază necesitatea dezvoltării capacităților de diagnostic și a unei mai bune corelări a datelor epidemiologice.

„În ultimii ani, schimbările climatice, mobilitatea crescută și modificările în relația dintre om și mediu au început să influențeze tot mai vizibil apariția și distribuția bolilor infecțioase. În acest context, agenți patogeni considerați până de curând rari devin relevanți pentru agenda de cercetare, iar studiul bolilor emergente și zoonotice capătă o importanță directă pentru capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la riscuri noi.

Dacă un virus rar poate produce astfel de consecințe în contexte aparent controlate, cât de pregătit este ecosistemul nostru de cercetare să treacă de la reacție la anticipație – și ce tip de efort colectiv este necesar pentru a transforma această tranziție într-o realitate?”, concluzionează reprezentanții Autorității Naționale pentru Cercetare din România.