Preţurile în continuă creştere la alimente au transformat orezul şi porumbul în produse de lux pentru mulţi oameni, iar comunitatea internaţională începe să devină tot mai conştientă de gravitatea consecinţelor acestei situaţii. Din cauza înfometării, oamenii din ţările sărace încep să reacţioneze violent, relevă „Der Spiegel“.
Criza alimentară chinuie sute de milioane de săraci din Africa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, iar dimensiunile ei încep să aducă tot mai mult cu o urgie biblică.
În Haiti, de pildă, pentru mulţi, singurul aliment care poate aduce speranţa zilei de mâine este un „biscuit“ făcut din noroi. Oamenii sunt atât de săraci, încât adună argilă galbenă din munţi pe care o combină cu sare şi grăsimi vegetale, frământând-o apoi şi uscând-o la soare pentru a o mânca. „Sper ca într-o zi să am suficientă mâncare să mă hrănesc, ca să nu mai mănânc aşa ceva“, spune cu amărăciune Marie Noël, care supravieţuieşte de pe o zi pe alta, împreună cu cei şapte copii ai săi, cu turte de noroi.
Dacă în urmă cu un an, argila necesară pentru prepararea a 100 de biscuiţi costa 5 dolari, acum preţul este mai mare cu 40%.
Sute de milioane de oameni, în pericol
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a făcut apel, luni, la comunitatea internaţională să ia măsuri urgente şi pe termen lung împotriva crizei alimentare, avertizând că aceasta riscă să aibă consecinţe grave atât politice, cât şi în materie de securitate. „Criza alimentară care se agravează în lume a atins un prag de urgenţă“, a declarat Ban Ki-moon. „Banca Mondială a estimat că dublarea preţurilor la alimente în ultimii trei ani ar putea arunca 100 de milioane de oameni din ţările subdezvoltate într-o sărăcie şi mai mare“, a adăugat secretarul general al ONU, citat de AFP.
Un răspuns prompt a venit din partea Statelor Unite ale Americii. Preşedintele George W. Bush a ordonat, luni, deblocarea a circa 200 de milioane de dolari ca ajutor destinat unor ţări afectate de criza alimentelor.
Ban Ki-moon a explicat că, pe lângă măsurile de urgenţă care trebuie luate pe termen scurt pentru evitarea foametei în numeroase regiuni ale lumii, trebuie adoptate strategii pe termen lung pentru creşterea substanţială a productivităţ ii la cereale.
Şapte ani irosiţi
La rândul său, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a atras atenţia că această criză ar putea avea drept consecinţă „şapte ani pierduţi“ în eradicarea foametei.
Zoellick a avertizat că explozia preţurilor la alimente ameninţă să conducă la instabilitate în cel puţin 33 de ţări, inclusiv în state care sunt puteri regionale, cum ar fi Egipt, Indonezia şi Pakistan.
În ultimele săptămâni, situaţia a devenit din ce în ce mai îngrijoră toare în Mauritania, Mozambic, Senegal, Coasta de Fildeş şi Camerun, unde violenţele cauzate de foamete au lăsat deja în urmă circa 100 de morţi.
Cauze ale crizei alimentare
- populaţia lumii creşte în mod constant, în timp ce suprafaţa de teren arabil scade
- schimbarea climei determină pierderea unor suprafeţe agricole din cauza secetei şi inundaţiilor
- din cauza schimbării obiceiurilor alimentare, din ce în ce mai multe terenuri arabile şi păduri sunt transformate în păşuni
- Banca Mondială vrea ca ţările în curs de dezvoltare să renunţe la tarifele protecţioniste, ceea ce afectează serios agricultura locală
- speculanţii cresc preţurile materiilor prime. Preţul crescut al petrolului care rezultă astfel determină instituirea „culturilor pentru biocombustibili“ în loc de culturi agricole
- milioane de oameni dezrădăcinaţi de războaiele civile nu mai sunt capabili să contribuie la producerea hranei.
Sursă: EVZ
Citiți principiile noastre de moderare aici!