Descoperitorul lui Erin, Michael Brown, astronom la Institutul de tehnologie din California, a declarat că numele a fost o alegere foarte potrivită.
În mitologie Eris provoca discordie printre zeiţe. În viaţa reală, Eris a provocat dezbateri aprinse printre astronomi, forţându-i să conceapă o definiţie strictă a termenului de “planetă”, ceea ce a făcut ca Pluto să-şi piardă statutul de planetă pe care îl deţinea de la descoperirea lui, în 1930. Statutul lui Pluto constituie de decenii subiect de dezbateri în comunitatea astronomică, după ce s-a descoperit că masa lui este de 400 de ori mai mică decât cea a Pământului.
Discuţiile s-au intensificat după ce, în 2003, astronomii din California au descoperit-o pe Eris, care a fost numită la acea vreme Xena sau UB 313. Acesta este unul din cele peste 12 corpuri cereşti din sistemul nostru solar a căror masă este mult mai mare decât cea a lui Pluto.
Xena şi Pluto sunt corpuri cereşti din gheaţă, situate în Centura Kuiper, aflată dincolo de Neptun, unde plutesc mii de astfel de corpuri. Conform datelor colectate cu ajutorul telescopului spaţial Hubble, diametrul Xenei este de 2397,922 kilometri, în timp ce diametrul lui Pluto este de 288,487 kilometri.
Membrii International Astronomical Union (IAU) au votat în august, la Praga, decizia ca Sistemul Solar să includă doar opt planete, Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Pluto, Eris şi Ceres, cel mai mare asteroid din Sistemul solar, au fost incluse în categoria “planetelor pitice”.
c h