Documentul arată că ponderea datoriei publice în economie a urcat de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și continuă să crească pe fondul deficitului bugetar ridicat și al costurilor tot mai mari cu dobânzile. Comisia avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice sunt ridicate pe termen mediu.

Raportul concluzionează, de asemenea, că România nu îndeplinește în prezent condițiile pentru adoptarea monedei euro. Printre problemele semnalate se numără inflația ridicată, deficitul bugetar excesiv, nivelul dobânzilor și faptul că leul nu participă la mecanismul european al cursurilor de schimb.

Potrivit Comisiei Europene, rata medie a inflației în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%. Chiar dacă inflația este așteptată să scadă în perioada următoare, aceasta va rămâne peste nivelul considerat compatibil cu adoptarea monedei euro.

În ceea ce privește deficitul bugetar, România continuă să depășească semnificativ limita europeană de 3% din PIB. După un nivel de 9,3% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025, deficitul este estimat la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Potrivit planului convenit cu instituțiile europene, România ar urma să coboare sub pragul de 3% abia în anul 2030.

Raportul mai evidențiază că deficitul de cont curent rămâne ridicat, iar performanțele României în domenii precum controlul corupției și eficiența instituțională sunt sub nivelul multor state din zona euro.

Comisia Europeană apreciază totuși că sistemul bancar românesc este bine integrat în piața financiară europeană, însă dezvoltarea pieței de capital rămâne limitată comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene.