Balenele care au corn «produc» fildeş

Adunându-se într-un ochi de apă din imensitatea de ghea­ţă, masculii îşi mane­vrează colţii cu grijă. Acest dinte, ca­­re creşte pe maxilarul superior, e exclusiv o trăsătură a masculilor şi are, probabil, menirea de a impresiona, ca şi coarnele de cerb.
Întoarcerea narvalului, balena cu colţ a mărilor polare nordice, e un eveniment mult aşteptat în zona arctică a Canadei. În comuni­tăţile inuite îndepărta­te, din Pond Inlet şi Arc­­tic Bay, vestea sosirii narvalilor îi face pe vπnători să-şi ia puştile şi să se îndrepte spre marginea gheţii.
Narvalii defilează în turme de cπte opt sau zece, apoi în procesiuni uriaşe, de sute de exemplare. Fiecare băr­bat speră să dea gata o balenă al cărei colţ valorează în jur de o mie de dolari.
Din păcate, însă, mulţi narvali împuşcaţi se scufundă şi, o dată cu ei, şi preţiosul fildeş ajunge pe fundul oce­a­­nului. Chiar şi pentru cei mai iscusiţi vπnători, uciderea unui narval şi aducerea lui pe margi­nea gheţii este o provocare formidabilă, ca­­re necesită o ţintire per­­­fectă şi sincronizare. Ba­­lena trebuie îm­­puşcată în coloana vertebrală sau în creier (un organ de mărimea unui pepe­­ne galben), chiar în cli­­pa în care îşi umple plă­­mπnii cu aer. Dacă o ucizi într-un moment ne­­potrivit, se scufundă. De secole, fildeşii nar­­­­­­valilor au fost aso­­ci­­aţ­i cu legenda unicornului şi s-a crezut că au pu­­teri medicinale, chiar ma­­gice. Azi, vπnătorii pri­mesc pentru colţii de narval cπte 375 de do­­lari pe un metru.
Una dintre cele mai presante necesităţi e pregătirea vπnătorilor tineri, neexperimentaţi, pentru a se reduce nu­­mărul de balene lo­­vite şi pierdute. Şi, mai im­­portant, de împiedica­re a pier­derii miilor de tone de fil­­deş.
Un metru de corn de fildeş valorează 375 $
Primăvara, fo­­curi de armă întâmpină narvalii în Golful Ami­ra­li­­tăţii (Canada). Puştile fac vânătoarea mai uşoa­ră, dar numai cei mai buni ţintaşi pot să ucidă dintr-un foc.
Parcă rânjind chiar şi după moarte, narva­­lul joacă un rol cultural şi econo­mic im­­­portant în via­­ţa inuiţilor. Din păcate, prea mulţi dis­par pe fundul oceanului după ce sunt ucişi…
Primăvara, nar­valii forţează fi­­surile din ghea­­ţă, în timpul mi­­graţiei. Forma com­­­­pactă şi lipsa în­­o­­tătoarei dorsale îi ajută să se de­­plase­­ze sub apă. Mi­­gra­­­ţia anuală îi adu­ce, însă, în raza de acţiune a vânătorilor.
Sursa: Adevarul