Printre alţii, participă preşedintele Serbiei şi cel al Muntenegrului, ţară care s-a pronunţat de curând prin referendum pentru independenţa faţă de Belgrad. Aderarea la Uniunea Europeană este scopul majorităţii statelor din regiune.
Un scop asupra căruia sunt de acord mai toate grupurile etnice şi formaţiunile politice din Balcani. Premierul din Muntenegru, Milo Djukanovic, are astăzi primele discuţii cu oficialii Uniunii Europene de când ţara sa a ales să se despartă de Serbia.
E foarte posibil ca săptămâna aceasta Muntenegrul să-şi proclame oficial independenţa, ceea ce face cu atât mai importante întâlnirile domnului Djukanovici cu Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, şi cu Javier Solana – coordonatorul politicii externe a celor 25.
Cât se mai poate extinde Uniunea Europeană?
Olli Rehn le-a cerut deja liderilor din statele membre un mandat nou pentru a negocia cu Muntenegrul. Pînă acum discuţiile s-au purtat cu Uniunea Serbia-Muntenegru, fiind îngheţate din cauza eşecului Belgradului de a-l prinde pe generalul Ratko Mladici, acuzat că ar fi comis crime de război pe parcursul conflictelor din fosta Iugoslavie.
Javier Solana declara, în urma referendumului de acum o săptămână, că va respecta voinţa muntenegrenilor, dar aderarea lor la Uniunea Europeană e încă o perspectivă foarte îndepărtată. Croaţia şi Macedonia au intenţii asemănătoare, iar miniştrii de externe din statele membre au lăsat să se înţeleagă că lărgirea ar putea încetini după cooptarea Bulgariei şi a României.
Citiți principiile noastre de moderare aici!