Potrivit investigației, angajați și foști angajați ai celor două platforme spun că, atunci când datele interne au arătat că postările care provoacă furie și indignare cresc timpul petrecut în aplicații, companiile nu au limitat fenomenul, ci l-au tolerat sau chiar încurajat indirect. Un inginer de la Meta a declarat că angajaților li s-a cerut să permită mai mult conținut „la limită”, dar legal, inclusiv teorii ale conspirației sau conținut misogin, pentru a ține pasul cu creșterea TikTok.

În paralel, produse precum Reels, create pentru a concura cu TikTok, au adus mai mult bullying, discurs instigator la ură și conținut violent, însă resursele au fost direcționate spre dezvoltarea și creșterea produsului, nu spre siguranța utilizatorilor.

În ceea ce privește TikTok, foști angajați spun că volumul de conținut problematic este atât de mare încât nu poate fi gestionat eficient, iar uneori sesizările legate de politicieni erau tratate cu prioritate față de cele venite de la adolescenți care raportau abuz sau hărțuire.

Toate aceste probleme țin de modul în care sunt construite platformele: algoritmii nu sunt gândiți să promoveze conținut de calitate, ci conținut care ține utilizatorul cât mai mult timp în aplicație. În practică, asta înseamnă conținut care provoacă emoții puternice, iar furia și indignarea sunt cele mai potente.

Uniunea Europeană a încercat deja să reglementeze platformele prin Digital Services Act, care obligă companiile să fie mai transparente și să reducă riscurile sistemice. Totuși, tot mai mulți specialiști spun că reglementarea nu este suficientă și că Europa ar avea nevoie și de alternative digitale proprii, de la rețele sociale europene până la platforme bazate pe abonamente sau pe sisteme descentralizate, unde scopul nu este maximizarea timpului petrecut online, ci calitatea conținutului și a interacțiunii.