În unele ţări, este o zi internaţională de comemorare pentru victimele regimurilor totalitare, în special stalinismul, comunismul, nazismul şi fascismul, iar în Canada şi Statele Unite ale Americii este cunoscută drept ca Black Ribbon Day, potrivit site-ului europeanmemories.net.

Această zi reprezintă şi momentul în care, în 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut şi un protocol adiţional secret (nepublicat).

Pe lângă împărţirea ţărilor între ele, cele două regimuri totalitare au terorizat cetăţenii zonelor cucerite deportându-i în lagăre de concentrare, în gulag-uri, pentru muncă forţată sau exterminându-i în crematorii, conform site-ului enrs.eu.

În 2011, a fost adoptată Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului. În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (European Network Remembrance and Solidarity – ENRS) s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor.

ENRS este o reţea internaţională a cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent mai cu seamă pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale împotriva lipsei de libertate. Are peste 500 de parteneri internaţionali. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România (2014). Organizând o gamă largă de proiecte, de la expoziţii şi publicaţii până la ateliere, vizite de studiu şi conferinţe, scopul ENRS este ghidat de spiritul încrederii reciproce pentru promovarea dezvoltării unei culturi europene comune a amintirii. Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS. De asemenea, ţări precum Cehia, Austria, Lituania, Albania, Georgia şi Estonia au statut de observator în reţea, notează site-ul enrs.eu/en/about-us.

Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului în România

În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeași lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Pentru România, semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat „sfărâmarea” teritorială din 1940 şi începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete şi crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc, potrivit mesajului ambasadorului României în Republica Moldova cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului (2018), indică Consulatul General al Românei la Bălţi.

Mai mult, rezoluţia prin care Parlamentul European declara Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, aminteşte că în timpul acestor dictaturi au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii pe care le condamnă şi, totodată, îşi exprimă respectul pentru victimele acestor crime, precum şi regretul că accesul la documentele de arhivă din această perioadă este încă limitat, mai notează site-ul www.rferl.org.

Tratatul a fost descris de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în 2010, drept “coluziunea celor mai rele două forme de totalitarism din istoria umanităţii”. Ziua de comemorare a avut originea în protestele organizate în oraşele occidentale împotriva crimelor şi ocupaţiei sovietice din anii 1980, iniţiate de refugiaţi canadieni din ţările ocupate de Uniunea Sovietică.

Protestele au culminat cu formarea „Lanţului Baltic”, când două milioane de oameni şi-au dat mâna pe parcursul a peste 600 de km de-a lungul Estoniei, Letoniei şi Lituaniei în 1989, pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independenţă faţă de Uniunea Sovietică, conform site-ului europeanmemories.net.