Dată însemnată a neamului nostru, această zi este trecută cu litere de aur în calendarul poporului român, la 1 decembrie 1918 fiind desăvârşită Unirea României cu Ardealul, Bucovina şi Banatul – vis din cele mai vechi timpuri al oricărui român. Potrivit Constituţiei din 2003, 1 decembrie este decretată Zi Naţională a României. Istoric vorbind, la 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţea unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul cu România. Această zi a marcat bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care veneau să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia şi Bucovina.

Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională proclama deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare; egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională; înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice; votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sex; desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti şi altele.

Rezoluţia Unirii a fost citită de Vasile Goldişla Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, care a spus: „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.” Astfel a fost marcat unul dintre cele mai importante momente ale neamului nostru. E drept, trăim în vremuri nu tocmai prielnice poporului nostru, de la felul în care se desfăşoară viaţa de fiecare zi, până la conexiunile internaţionale, iar ceea ce se înţelege prin noţiunea de patriotism, din păcate, a căzut în desuetudine.

Cuvântul ”patriotism” în sine a devenit o monedă tot mai devalorizată în concepţia fiecărui român. Făcându-se abuz de sensurile şi nuanţele expresiei în regimul trecut, astăzi ea nu îşi mai găseşte acoperire prin exemple concrete, astfel că este privită cu rezervă, în special de tineri. Dar trebuie să înţelegem că sunt greutăţi în toată lumea şi, în acest context, şi noi trecem printr-o perioadă ostilă nouă, atât ca mijloc de trai, cât şi conjunctural politic. Momentele neprielnice au mai fost destule în decursul istoriei noastre. Dar am trecut peste ele! Trebuie să existăm ca stat şi popor! Iar ca să ne fie mai bine trebuie să punem cu toţii umărul să fie urnită căruţa indiferenţei şi a iresponsabilităţii în ceea ce priveşte nemul şi ţara. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!