Veşti bune pentru şoferii care au de înfruntat zi de zi aglomeraţia din trafic. Până să se lărgească pasajul CF Jiul, reprezentanţii Primăriei Timişoara au anunţat că vor iniţia demersuri pentru deschiderea traficului rutier peste calea ferată în zona Solventul. Autorităţile locale intenţionează să realizeze acolo şi un nou pasaj, dar deocamdată nu sunt bani pentru o asemenea investiţie...
După o săptămână de relaxare în Dubai, primarul Nicolae Robu s-a întors la Timişoara cu chef de muncă şi convins că nimic nu este imposibil, anunțând, luni, ce planuri are pentru 2015: începerea lucrărilor la pasajul din Piaţa Victoriei şi pasajul Popa Şapcă, lărgirea străzilor Podeanu, Martirilor şi Mareşal Constantin Prezan, realizarea unui număr de 20 de terenuri de sport, a unui stadion cu 5.000 de locuri şi a celebrei fântâni cu jocuri de lumini pe Bega. Toate acestea, spune edilul-şef, cu bani de la bugetul local!
Largirea pasajelor Jiul şi Popa Şapcă sunt cruciale pentru îmbunătăţirea traficului în Timişoara şi au făcut parte din platforma electorală a primarului Nicolae Robu. Lăsat însă fără sprijin guvernamental după dizolvarea USL, cele două proiecte păreau date uitării. Totuşi, Robu promite că în 2015 vor începe lucrările de lărgire a unui pasaj. Voi care credeţi că este mai important?
Toate şansele să circulăm de Crăciun prin pasajul Michelangelo s-au năruit, a anunţat, vineri, primarul Timişoarei, Nicolae Robu. El susţine că betonul nu este suficient de uscat pentru a permite realizarea hidroizolaţiei, iar grăbirea lucrărilor ar putea duce la compromiterea întregului proiect.
Dacă şoferii nu vor putea folosi probabil noul pasaj Michelangelo până la Crăciun, după cum estimau iniţial oficialii Primăriei Timişoara, se ia în calcul măcar deschiderea circulaţiei pe bretelele care vin de o parte şi de cealaltă a pasajului pe bulevardele Vasile Pârvan şi Corneliu Coposu. Luni a fost testată semaforizarea în intersecţia din Piaţa Leonardo da Vinci.
Azi în Timișoara
Miercuri puteți merge la mai multe spectacole și la proiecții.
Ştiri din Timiș
COMUNA DUMBRĂVIȚA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul "DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT VERDE – PISTĂ DE BICICLETE ÎN COMUNA DUMBRĂVIȚA", propus a fi amplasat în comuna Dumbrăvița, pe străzile Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Franyo Zoltan, Praga, București, Dâmbovița, Ion Creangă, jud. Timiș, identificat prin CF-urile cu nr. 412512, nr. 412513, nr. 411775, nr. 411663, nr. 410213, nr. 407841
Capitală Culturală
Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 6–22 februarie, expoziția personală a artistului vizual Florin Drăgoi, intitulată „Future Tribes – rituals and remnants from a reconstructed future / Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit”. Vernisajul va avea loc vineri, 6 februarie, de la ora 18:00, la parterul Centrului de Proiecte, pe strada Vasile Alecsandri nr. 1.
Ştiri din Timiș
După revolta unor angajați de la Muzeul Satului Bănățean, președintele CJ Timiș Alfred Simonis reacționează criticând veniturile extrem de mici și rezistența la reformă apărută odată cu noua conducere.
2
Ştiri din Timiș
Garderoba bărbătească modernă se bazează pe câteva piese-cheie care aduc echilibru între stil și funcționalitate.
Sănătate
Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în oftalmologie, contribuind semnificativ la depistarea precoce a unor afecțiuni oculare grave, precum glaucomul, retinopatia diabetică sau degenerescența maculară. Medicii atrag atenția că diagnosticarea timpurie a acestor boli poate face diferența în evoluția și prognosticul pacienților.
1
Capitală Culturală
Doar călătorii norocoși pătrund vreodată pe acoperișurile palatelor și clădirilor istorice din Viena, locuri aflate între cer și pământ, unde arhitecții și artiștii de altădată au ascuns simboluri secrete, mesaje pentru viitor și reprezentări ale jocurilor de putere. Aceste mistere sunt acum la îndemâna publicului timișorean prin expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, semnată de renumita fotografă de teatru și artă Christine de Grancy.