Administraţia Naţională a Peniteniciarelor în parteneriat cu Fundaţia Filantropia Timişoara şi Patriarhia Română derulează un proiect care are ca scop reintegrarea în societate a persoanelor aflate în detenţie. Unul dintre scopurile finale ale proiectului îl reprezintă deschiderea unei brutării la Timişoara şi la Craiova în care să angajeze foşti deţinuţi.
Chestor dr. Ioan Băla, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din România vorbeşte într-un interviu incitant despre serviciile medicale acordate persoanelor private de libertate, dar şi despre medicii care lucrează în sistem şi care sunt, în pemanenţă, aflaţi în procese penale deoarece deţinuţii îi dau în judecată pe motiv că nu le sunt prescrise medicamentele pe care ei le consideră necesare. Ioan Băla mai vorbeşte despre despre cazurile de HIV/SIDA în penitenciare dar şi despre faptul că peste 11.000 de deţinuţi români urmează să se întoarcă acasă din penitenciarele ţărilor europene. Motiv pentru care Penitenciarul Timişoara a devenit neîncăpător şi trebuie să se extindă.
Vineri, in grupul sanitar al camerei de detinere de la Penitenciarul Gherla, un detinut a fost gasit spanzurat. Aceste era unul dintre principalii suspecti in cazul jafului petrecut in septembrie 2009 in Pasul Gutai, unde o masina de transport valori a fost atacata de mai multe persoane care au furat o suma foarte mare de bani.
Un deţinut in vârstă de 24 de ani, condamnat la patru ani de închisoare pentru furt calificat, a reusit sa evadeze joi de la un punct de lucru al unui penitenciar, din zona Ştei, judeţul Hunedoara. A cerut sa mearga la toaleta, un pretext desigur, iar de acolo si-a luat "zborul", lasandu-l cu ochii in soare pe cel care-l pazea. Detinutul este cautat de catre cei de la penitenciar, politisti si jandarmi.
Poliţiştii din Timiş sunt în alertă după ce un deţinut de la Penitenciarul Gherla, judeţul Cluj, condamnat la doi ani de închisoare pentru furt, a evadat, vineri, în timp ce lucra, împreună cu mai mulţi deţinuţi, pe un şantier din municipiul Gherla, acesta fiind căutat de gardieni şi de poliţişti.
Ştiri din Timiș
COMUNA DUMBRĂVIȚA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul "DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT VERDE – PISTĂ DE BICICLETE ÎN COMUNA DUMBRĂVIȚA", propus a fi amplasat în comuna Dumbrăvița, pe străzile Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Franyo Zoltan, Praga, București, Dâmbovița, Ion Creangă, jud. Timiș, identificat prin CF-urile cu nr. 412512, nr. 412513, nr. 411775, nr. 411663, nr. 410213, nr. 407841
Capitală Culturală
Centrul de Proiecte din Timișoara găzduiește, în perioada 6–22 februarie, expoziția personală a artistului vizual Florin Drăgoi, intitulată „Future Tribes – rituals and remnants from a reconstructed future / Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit”. Vernisajul va avea loc vineri, 6 februarie, de la ora 18:00, la parterul Centrului de Proiecte, pe strada Vasile Alecsandri nr. 1.
Ştiri din Timiș
După revolta unor angajați de la Muzeul Satului Bănățean, președintele CJ Timiș Alfred Simonis reacționează criticând veniturile extrem de mici și rezistența la reformă apărută odată cu noua conducere.
2
Ştiri din Timiș
Garderoba bărbătească modernă se bazează pe câteva piese-cheie care aduc echilibru între stil și funcționalitate.
Sănătate
Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în oftalmologie, contribuind semnificativ la depistarea precoce a unor afecțiuni oculare grave, precum glaucomul, retinopatia diabetică sau degenerescența maculară. Medicii atrag atenția că diagnosticarea timpurie a acestor boli poate face diferența în evoluția și prognosticul pacienților.
1
Capitală Culturală
Doar călătorii norocoși pătrund vreodată pe acoperișurile palatelor și clădirilor istorice din Viena, locuri aflate între cer și pământ, unde arhitecții și artiștii de altădată au ascuns simboluri secrete, mesaje pentru viitor și reprezentări ale jocurilor de putere. Aceste mistere sunt acum la îndemâna publicului timișorean prin expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, semnată de renumita fotografă de teatru și artă Christine de Grancy.