Sunt familii cu mulţi, mulţi copii. Comună mare, cu peste 5 000 de locuitori, deși nu are acum arondat decât satul Iecea Mică, Cărpinișul este exemplul de localitate care se dezvoltă încet, dar sigur. Vechile industrii au murit. Topitoria de cânepă, celebră până după revoluţie, a rămas în amintire doar cu numele de la Balta Roșie, folosită cândva în frăgezirea fibrei. Fabrica de ţiglă este și ea o amintire. Era, de fapt, o secţie a celei de la Jimbolia. „În Ungaria am găsit ţiglă de la noi, pe care scria Secţia Cărpiniș. M-a mirat cu câtă grijă se ocupă ungurii de astfel de lucruri”, ne-a declarat viceprimarul Rudolf Matei Hepp. Cărpinișul este exemplul cel mai bun că, în ciuda diferenţei de culoare politică, se pot face destule lucruri bune pentru viaţa locuitorilor. Aici a început să fie pus în practică un proiect de 2,5 milioane de euro. 80% din fonduri vin din fonduri europene, 18% este contribuţia Guvernului, iar 2% sunt de pe plan local. Este primul proiect pe dezvoltare rurală intrat în execuţie, localitatea primind deja un milion de euro. Cărpinișul nu ar fi avut resurse pentru a acoperi cota proprie. A vândut un teren de cinci hectare unui italian. A făcut astfel rost de fonduri pentru localitate, dar a și adus un mic investitor în zonă. Va fi un centru logistic, un depozit de marfă pentru întreaga zonă. Cu banii obţinuţi pe plan local și din finanţarea europeană, primăria s-a apucat de lucruri importante. În primul rând este refăcută canalizarea în toată comuna. Au fost săpate șanţuri și a fost introdusă sau schimbată tubulatura, astfel că pe străzile principale totul este răscolit de utilaje. La primăvară, urmează să fie aduse și plante ornamentale, încât faţa locului să fie schimbată definitiv. A fost o ocazie pentru a mai reface și reţeau de apă curentă, căci pe unele porţiuni era cu probleme. Apele reziduale sunt conduse acum către noua staţie de epurare aflată spre satul Iecea Mică. Nu a fost plasată întâmplător acolo. Edilii au decis că și locuitorii acestui sat se pot bucura de efectele civilizaţiei și se pot racorda și ei la canalizare.

Drumurile din comună nu arată grozav. Unele sunt din piatră, altele au avut cândva asfalt. Cele principale vor fi refăcute însă în totalitate, tot pe proiectul amintit. S-a început însă cu lucrările de canalizare, ca să nu mai fie apoi nevoiţi să spargă străzile, căci nu sunt bani de aruncat, a precizat viceprimarul Matei Hepp. La primăvară, se va trece la asfaltare, urmând să se realizeze și un traseu ocolitor pentru camioane spre Iecea Mare.

Economia localităţii este susţinută de o fabrică de îngheţată. Aici lucrează, în zilele mai calde, și 500 de persoane. Cum îngheţata are o mai mică trecere iarna, patronul a decis să producă și altele , adică lapte praf sau să folosească spaţiile pe post de depozit și centru de distribuţie marfă. Mai sunt și alte firme mai mici, cele mai multe cu profil agricol. Și, totuși, populaţia este în creștere. Există o familie cu 18 copii, dar și alte două cu câte 16! Cărpinișul se mândrește cu șase biserici, toate cu credincioși. În aceste condiţii, se acordă o atenţie deosebită școlilor. Ambele au până la opt clase.

Au fost renovate, iar acum există un proiect de punere în valoare și a vechii școli germane. Dascăli sunt suficienţi, Primăria sprijinindu-i chiar să se stabilească în comună. Și profesorii, ca și alte persoane, pot concesiona terenuri de casă, căci se ridică un cartier către Iecea Mică. Cum sunt multe familii cu mulţi copii, acestea au decis să își facă locuinţe încăpătoare, 75 de contracte fiind deja semnate, loc fiind pentru 150 în total.