Silvia Barbu este directorul Centrului de Meteorologie Regional Banat-Crișana din Timișoara. Instituția are în subordine județele Timiș, Caraș-Severin, Arad, Hunedoara și Bihor, unde există 28 de stații meteorologice. În viitor, numărul acestora va crește datorită unei finanțări accesate prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, se vor instala încă 300 de stații meteo și agrometeo la nivel de țară.

Cum ați luat hotărârea să deveniți meteorolog și ce studii ați urmat?

Am terminat Facultatea de Fizică în 1987 și mă gândeam că voi fi fizician sau profesor de fizică. În niciun caz nu mă gândeam că voi fi meteorolog. Am fost trei ani fizician la Întreprinderea Optica Timișoara, iar șase ani am lucrat în învățământ ca profesor de fizică, după care a apărut oportunitatea aceasta. S-a scos la concurs un post de meteorolog, mi s-a părut o chestie nemaipomenită și am ales meteorologia. De 28 de ani sunt în meteorologie, întotdeauna mi s-a părut fascinantă și interesantă, dar nu mă gândeam că o să am eu norocul să ajung în zona asta.

În aceste aproape trei decenii, care a fost evoluția din punct de vedere tehnic, a echipamentelor, pornind de la simple termometre?

Evoluția a fost foarte mare, categoric pentru că la început se folosea aparatura clasică, adică termometru, hidrometru, higroscop. Deci toată aparatura era din zona aceea cu mercur, de care nu mai folosim acum. Stațiile automate au început să se instaleze prin anul 2000, iar pe parcurs am ajuns să avem toate stațiile automate. Acum suntem în plin proces de modernizare a acestor stații automate; stațiile județene, care au fost primele instalate, au fost deja modernizate și acum se modernizează și celelalte. Modernizarea a adus un beneficiu în măsurătorile noastre, adică sunt mult mai riguroase măsurătorile pe care le facem cu aparatura automată comparativ cu cea clasică. Apoi radarul. Înainte aveam un radar rusesc și în 2002 a fost instalat radarul pe care îl avem și acum, VSR 98, care e dintr-o generație mai nouă comparativ cu ce am avut înainte. Iar acum se instalează noul radar cu dublă polarizare, de ultimă oră. Aparatura noastră a evoluat și în prognoză. Foloseam înainte niște hărți pe care le scoteam pe un facsimil, era o întreagă poveste și un întreg ritual, desenam hărți cu mâna. Acum folosim modele care sunt foarte performante și, după cum cred că se observă, și prognozele noastre au o acuratețe mult mai mare comparativ cu ce se întâmpla înainte, și asta datorită tehnologiei pe care o folosim.

Pe lângă prognozele pe care le oferiți public, aveți și firme sau instituții care vă cer preziceri meteo personalizate?

Categoric, sigur că da. Avem contracte. Sunt firmele de construcții, care au nevoie de prognoze, inclusiv cei care fac asfaltul. Acum, prognoza e de interes pentru toată lumea, toată lumea vrea să știe cum să-și organizeze activitatea și atunci e necesară un astfel de serviciu. Și în agricultură este nevoie. Diagnoza se face pentru diverși parametri în funcție de domeniul de activitate, pentru a ști cum va evolua vremea și în funcție de asta să-și planifice activitățile.

Care este perioada cea mai extinsă pentru care puteți să faceți o prognoză meteo?

Până la o săptămână. Sezonierele nu le facem noi, sunt modele numerice pe care le întocmește Centrul European, dar sunt generale, adică nu spun mare lucru, doar comparativ cu normele climatologice, ce se întâmplă cu temperaturile și cu precipitațiile într-o lună. Dar aceste date nu sunt foarte relevante, în sensul în care poate să fie o lună apropiată de normele climatologice, dar să fie niște zile cu precipitații foarte abundente și o perioadă mai lungă secetoasă, spre exemplu. Per total, luna respectivă se încadrează în cantitatea normală de precipitații. Însă în luna aceea avem fluctuații. Dinamica precipitațiilor și spațial și temporal nu este împărțită în mod echitabil, în sensul că nu e uniformă.

Cum ne afectează schimbările climatice?

Ne afectează pe toți, e vizibil ce se întâmplă. Fenomenele violente pe care le trăim sunt din ce în ce mai frecvente și violența acestora a crescut foarte mult. Aici ne referim și la fenomenele specifice verii, deci la instabilitate, furtunile acelea care ne afectează siguranța. Și lipsa ninsorilor face parte tot din zona aceasta. După cum toată lumea a constatat, verile sunt din ce în ce mai calde și temperaturile ridicate, asociate și cu lipsa precipitațiilor, își pun amprenta asupra agriculturii, dar nu numai. Cam toate domeniile sunt afectate. Acum, iarna aceasta putem spune că am avut o iarnă mai aproape de noțiune, exceptând zilele când am avut temperaturi de primăvară, dar am avut și temperaturi mai scăzute. Am avut câteva episoade de iarnă și am avut și precipitații. Totuși, am văzut și zăpada, nu foarte mult ce-i drept. În schimb, în anii trecuți au fost perioade lungi de iarnă, în care nu a nins deloc și am avut temperaturi cu 3-4 grade Celsius peste normele climatologice, ceea ce înseamnă foarte mult. Astfel, ne confruntăm atât cu veri foarte călduroase, cât și cu ierni mai calde decât normal.

Care sunt provocările meseriei de meteorolog și cu ce greutăți vă confruntați?

Provocările există pentru că trebuie să ne iasă prognozele și atunci asta e lupta noastră zilnic, ca realizarea prognozelor noastre să fie cât mai aproape de 100%. Colegii mei se străduiesc foarte mult și au aplecarea necesară, în general, toată lumea lucrează cu pasiune aici, la noi. E o meserie frumoasă cea de meteorolog. Suntem, cred că singurii care se bucură când vine câte o intemperie din aceasta mai severă, pentru că ne confirmă prognoza. Nu avem probleme deosebite, iar faptul că aparatura noastră este în curs de modernizare pe toate planurile ne ajută foarte mult. Prin urmare, vom avea tehnologie de ultimă generație cam în toate domeniile care țin de noi, adică și pe partea de stații automate, și pe partea de prognoză.

Ce calități ar trebui să aibă un tânăr sau o tânără care își dorește să devină meteorolog?

Trebuie să fie absolvent al unei facultăți, cum ar fi cea de fizică; meteorologia e o știință de interferență, sunt mai multe științe care sunt necesare în meteorologie. Trebuie să știi și matematică, pentru că folosind modele matematice combinate cu fizica poți să înțelegi fenomenele care se petrec în atmosferă. Poate să fie și absolvent de agronomie, de geografie pentru că e importantă și topografia locului. Și atunci, ca să faci o prognoză bună, evident că ai nevoie și de o cunoaștere a geografiei zonei respective. Deci sunt mai multe specialități pe care le pot avea, dar cred că cel mai important ar fi să vină cu pasiune spre meteorologie, pentru că într-adevăr este un domeniu foarte interesant și frumos. Aduce și satisfacții. În meseria noastră avem adesea sentimentul de împlinire atunci când avertizările noastre meteorologice îi ajută pe oameni să fie mai pregătiți pentru tot ce li se întâmplă, datorită nouă, deoarece reușim să emitem acele avertizări care să-i sfătuiască ce au de făcut în anumite situații. Dar, finalitatea activității noastre este, în principiu, protecția bunurilor și a vieților omenești – adică încercăm să ajutăm prin acuratețea cât mai mare a prognozelor noastre și, respectiv prin aceste avertizări să punem la adăpost oamenii și bunurile lor materiale.

În Săptămâna Altfel și Săptămâna Verde vin foarte mulți elevi de toate nivelurile. Înainte era mai spectaculoasă prezentarea noastră pentru că mergeam în platformă, aveam adăpostul, aparatura clasică. Acum vin și le arătăm stația automată. Senzorii nu sunt atât de spectaculoși, dar e totuși ceva de interes pentru ei. Pun întrebări, au curiozități în zona aceasta și, prin urmare, sunt convinsă că vom avea și foarte mulți copii care vor veni spre meteorologie.

foto: Tion

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.