De-a lungul carierei, Simona Neumann a acumulat o vastă experiență profesională internațională, inclusiv lucrând la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în București, unde a gestionat proiecte în domeniul reformei administrației publice, precum și la Comisia Europeană de la Bruxelles, precum și la alte organizații internaționale din domeniul cultural și academic.

Ce v-a determinat să vă implicați în promovarea turismului în Timiș?

Am pornit dintr-o convingere simplă, și anume aceea că Banatul are o densitate mare de povești autentice, de la patrimoniu construit și peisaje, până la gastronomie cu identitate. M-au motivat oamenii și potențialul locului. Am văzut cât de multe inițiative valoroase există deja, de la muzee și festivaluri, la producători locali și ghizi pasionați, și am simțit că pot contribui, împreună cu echipa Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș (Visit Timiș) la alinierea și vizibilitatea lor. Rolul meu a fost și rămâne unul de conector: să ascult, să pun la aceeași masă instituții și operatori, să sprijin dezvoltarea unor forme clare de prezentare – rute, experiențe, calendar comun – și să ajut la coerența mesajului, astfel încât munca multor oameni să ajungă mai ușor la public.

Mă mai motivează și efectele concrete pentru comunități, de la colaborări noi și standarde mai bune în ospitalitate până la mândria locală care se transformă în beneficii economice, obținute prin efortul împreună, nu prin meritele unei singure persoane.

De când ați preluat Visit Timiș, cum s-a conturat viziunea asociației?

Viziunea, care cuprinde elementele de promovare și dezvoltare a turismului, conform profilului asociației, s-a așezat pe triada produs credibil – distribuție inteligentă – comunitate implicată. Am trecut deliberat de la acțiuni punctuale la un sistem: comunicare pe tot parcursul anului (în medie ~2 comunicate/săptămână, recomandări tematice de weekend, conținut editorial despre trasee și evenimente), campanii TV naționale și un mix digital cu clipuri scurte și colaborări cu diverși creatori. Rezultatul s-a văzut în dinamica social media, numărul vizualizărilor triplându-se pe unele platforme.

În paralel, am modernizat infrastructura de comunicare, și anume: aplicația Visit Timiș (relansată în octombrie 2025) ca hub pentru evenimente, rute și experiențe, și am standardizat prezența publică printr-un portofoliu de contracte media locale și naționale, astfel încât fiecare proiect să aibă pachet complet.

Candidatura «Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028» rămâne ancora strategică, susținută de un consorțiu local (CJ Timiș – lider, HoReTim, Universitatea de Științe ale Vieții din Timișoara, My Banat, CRIES, Degustaria, Produs în Banat, GAL–Colinele Recaș), de parteneriatul formal cu IGCAT, de munca de teren și de validarea internațională obținută la Summitul Mondial al Gastronomiei de la Barcelona din 27 septembrie, prin semnarea Declarației privind hrana.

Care sunt cele mai importante proiecte și activități implementate până acum de Visit Timiș?

În 2025, am avut un an activ, axat pe consolidarea identității Timișului și creșterea vizibilității destinației. Am derulat proiecte de promovare prin TV, presă și digital, punând în valoare patrimoniul cultural, natura, turismul rural și gastronomia județului.

Pe direcția B2B și internațional, am fost prezenți la evenimente de profil precum «Ziua Turismului Românesc» de la Viena, IMEX Frankfurt, TTG Rimini, IBTM Barcelona și Târgul Internațional de Turism de la Novi Sad, inclusiv cu o prezentare dedicată la Consulatul General al României din Barcelona. Comunitatea noastră a fost primită în Rețeaua Internațională de Turism Creativ și am participat la Primul Summit Internațional de Gastronomie de la Barcelona, unde am semnat, în numele Banatului, Declarația pentru Hrană adoptată de MONDIACULT/UNESCO. Un proiect strategic major rămâne candidatura «Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028».

În plan educațional și comunitar, am continuat programul «Școala Micului Turist – Cunoaște-ți județul», cu trasee în muzee, la Bastion și pe Canalul Bega, și am organizat «Maratonul Inimii» pe traseul Buziaș–Silagiu. În zona evenimentelor cu public, am realizat «Sânziene-n Bastion» și am fost prezenți la festivaluri din tot județul, de la Banaton Fest la Zilele Studenților.

Toate aceste inițiative au fost susținute de o infrastructură operațională solidă și de investiții punctuale menite să îmbunătățească experiența vizitatorilor. Per ansamblu, 2025 a însemnat consolidarea poziționării Timișului ca destinație coerentă, cu produse credibile, parteneriate relevante și deschidere internațională.

Cum arată strategia de promovare turistică a județului pe termen mediu și lung?

Strategia pe termen mediu pornește de la o promisiune simplă: Timișul merită să fie descoperit în profunzime. Maturizăm portofoliul de produse – city break cultural, cicloturism, wellness balnear, natură activă și gastronomie – și îl ducem consecvent spre public, cu o comunicare curată, bine temporizată. Mutăm accentul de la volum la valoare, urmărind durata șederii, cheltuiala medie, revenirea vizitatorilor și reputația online, astfel încât fiecare proiect să aducă beneficii reale comunităților și economiei locale.

Pe termen lung, ambiția este ca brandul județului să respire natural triada cultură–natură–gastronomie, cu 2028 ca accelerator pentru gastronomia bănățeană. Construim rute rezervabile și micro-sezoane care leagă orașul de sate, crame și puncte gastronomice, extindem parteneriatele internaționale și folosim datele printr-un barometru sezonier care să ghideze deciziile. În esență, lucrăm ca Timișul să fie o destinație de trăit, nu doar de vizitat.

Care sunt cele mai căutate zone turistice din Timiș?

Timișoara rămâne poarta naturală de intrare: un oraș cu ritm european, care te prinde cu muzee, curți interioare, malurile Begăi și o scenă culinară tot mai articulată. De aici, traseul se deschide firesc către coridorul Buziaș–Silagiu–Recaș, unde parcul balnear, cramele și poveștile de terroir dau sens unui weekend în care încetinești ritmul, iar degustările, plimbările și ritualurile de wellness devin parte din program.

Către est, Țara Făgetului e respirarea amplă a județului. Fârdea, cu Lacul Surduc, propune sporturi pe apă, plaje liniștite și drumuri umbrite pentru plimbări la pas; satele din jur te scot la puncte panoramice, poteci scurte și cascade discrete potrivite pentru familii sau grupuri. Tot aici, Transluncani, drumul panoramic din Tomești (Luncanii de Sus), oferă serpentine spectaculoase, cadre excelente pentru fotografie și picnic, iar în vecinătate, Valea lui Liman adaugă o zonă de odihnă și drumeții ușoare, numai bună pentru popasuri scurte în natură.

În Banatul de câmpie, farmecul vine din diversitatea culturală și din calendarul gastronomic. Buzad – The Village a revalorizat estetica satului și a transformat-o într-o experiență contemporană, cu evenimente de nișă și sejururi «pe încetul», iar din 2026 Electroruga se va relua cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, prin Visit Timiș. Satul Comeat completează povestea cu minunatele case țărănești restaurate, rețete locale și întâlniri cu oameni ai locului. Reperele din Gottlob (lubenița de august), Dudeștii Vechi (ștrudelele «Ukadénotu Kutélče») și Ciacova (Păturata) structurează micro-sezoane care merită planificate din timp, iar Charlottenburg, satul rotund, rămâne acel loc rar în care geografia spune singură o poveste.

Pe axa spirituală și de patrimoniu religios, recomandăm Mănăstirea Partoș, cu tradițiile ei bine așezate în viața comunității, și Mănăstirea Românești – Izvorul Miron, aflată într-un cadru natural remarcabil, la câțiva pași de Peștera de la Românești, cunoscută pentru concertul anual desfășurat în interiorul grotei – o experiență sonoră aparte, care combină cultura vie cu patrimoniul natural.

Toate aceste zone – de la Fârdea și Transluncani până la Buzad, Comeat, mănăstiri și crame – au intrat în campaniile și activările noastre, iar efectul se vede în felul în care oamenii își planifică timpul: un city-break în Timișoara, o zi pe apă la Surduc, o după-amiază pe serpentine la Luncani, o degustare la Recaș și Aramic, un Mic dejun la Margina, un Picnic în Pusztă, sau un prânz la gospodărie în câmpie. Ținta noastră este ca trecerea de la inspirație la rezervare să fie simplă și sigură: rute clare, informație la zi și experiențe care își respectă promisiunea — astfel încât Timișul să fie nu doar vizitat, ci trăit.

Cum a evoluat numărul de turiști în județ în ultimii ani?

Evoluția din ultimii ani e clar ascendentă: după relansarea de după pandemie, cererea s-a rafinat și s-a mutat vizibil spre experiențe (gastronomie, natură, evenimente) și spre micro-sezoane bine marcate, lucru vizibil atât în fluxurile de weekend, cât și în revenirea vizitatorilor. La nivel național, 2024 a fost un an de record post-pandemic, cu peste 14,26 milioane de sosiri și 30,19 milioane de înnoptări, un fundal solid și pentru Timiș, unde dinamica locală a urmat aceeași tendință de consolidare post-2023.

În plan local, datele INS arată că, în Timișoara, numărul de sosiri a fost aproape identic în 2023 și 2024 (aproximativ 285.000 anual), semn de stabilizare după anul Capitalei Culturale și o bază sănătoasă pentru creșteri calitative. La nivel de județ, în 2023 s-au înregistrat circa 348.000 de sosiri, iar 2024 a menținut cererea la un nivel robust, cu o distribuție mai nuanțată între oraș și teritoriu.

Care considerați că sunt cele mai eficiente modalități de promovare a obiectivelor din județ?

Cred într-un mix bine orchestrat, în care mesajul corect ajunge la publicul potrivit, pe canalul potrivit. Social media rămâne primul cerc de influență, cu conținut scurt, bine produs foto-video, povești locale și colaborări cu creatori care au audiențe reale.

Al doilea cerc este cel al parteneriatelor: instituții culturale, HoReCa și producători locali, operatori de turism, universități și companii care pot susține logistic sau promoțional. Aici intră și diplomația economică, care ne ajută să «împachetăm» rute, brunchuri la gospodărie, drumul vinului sau evenimente în formate ușor de distribuit. Localnicii devin ambasadorii noștri.

Al treilea cerc îl reprezintă târgurile și rețelele profesionale (B2B), unde promovăm Timișul în format contractabil, cu itinerarii, rute tematice și pachete cu parteneri locali. Peste toate, ținem un ritm editorial coerent.

Care sunt provocările în atragerea turiștilor străini?

Provocarea principală ține de drumul până la noi și de claritatea informației odată ce vizitatorul a ajuns: legături aeriene și feroviare competitive, conexiuni locale previzibile, semnalizare și conținut multilingv, plăți simple și un mod unitar de a găsi programul obiectivelor, rezervările și regulile locale. La fel de importantă este recunoașterea de brand la nivel european pentru județ – nu doar pentru oraș – astfel încât Timișul să existe ca «destinație completă» în mintea celor care planifică un city-break extins sau un circuit regional.

Folosind experiența Capitalei Culturale Europene, cum abordați candidatura „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”?

Abordăm candidatura «Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028» cu aceeași filosofie care ne-a ghidat în Capitala Culturală: lucrăm împreună, cu oameni și instituții care își asumă responsabilitatea, și ducem la capăt ceea ce promitem – bine, la timp și cu sens pentru comunitate, de data aceasta și cu finanțări asigurate la timp. Am construit un consorțiu local funcțional și am formalizat colaborarea cu IGCAT, astfel încât toate eforturile să tragă în aceeași direcție. Pe scurt, punem gastronomia la locul ei: în centrul unei dezvoltări care ține comunitățile împreună și aduce valoare pe termen lung.

Ce înseamnă concret pentru Banat titlul de Regiune Gastronomică Europeană?

Titlul de Regiune Gastronomică Europeană este, pentru Banat, un motor economic și social care pune gustul local în centrul dezvoltării. Înseamnă piețe mai stabile pentru producători, astfel încât munca din ferme și ateliere să ajungă predictibil pe masa vizitatorilor și a localnicilor. Înseamnă și standardizare și trasabilitate pe tot lanțul, adică încredere pentru cumpărător și diferențiere reală pentru producător, cu reguli clare care ridică nivelul întregii oferte.

La fel de importantă este educația gustului, prin programe în școli, ateliere pentru public și oportunități pentru tineri bucătari, pentru a construi o cultură culinară sănătoasă și mândră de rădăcinile ei. Dimensiunea de sustenabilitate devine, astfel, o practică de zi cu zi.

Ce ar trebui să aibă în vedere un tânăr când își alege meseria?

Când își alege meseria, orice tânăr ar trebui să pornească de la ceea ce îi stârnește curiozitatea, unde poate fi de folos altora prin munca lui și cât de durabil este acel drum pentru ritmul, valorile și stilul său de viață. E bine să caute oameni de la care să învețe – mentori onești, exigenți – și să intre în proiecte reale cât mai devreme, ca să-și verifice intuițiile în teren. Să învețe să-și prezinte munca în mod clar și să lucreze în echipe diverse întrucât colaborarea rămâne moneda tare a oricărei cariere serioase.

Apoi, să rămână perseverent. Să nu se teamă de nereușite întrucât acestea sunt doar lecții plătite din mers, nu etichete definitive. Are nevoie de răbdare, disciplină și disponibilitatea de a învăța din reacțiile și observațiile primite, reflexe care îl duc înainte când entuziasmul oscilează. Iar când apare zgomotul de fond, voci care comentează tare, îndoieli aruncate din mers, oameni care încearcă să-l abată sau să-l oprească, să nu lase toate acestea să-i deregleze busola. Să asculte ce e util, să lase restul să treacă și să rămână pe calea lui.

O carieră solidă e un maraton cu sprinturi: are nevoie de rezistență pe termen lung și de capacitatea de a accelera în momentele-cheie. Iar când obosește, să-și amintească mereu că drumul corect nu e cel fără obstacole, ci acela în care, pas cu pas, devine util, rămâne curios și lasă zgomotul inutil să se stingă în urma lui, în timp ce coloana valorilor sale rămâne dreaptă.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.