„Suntem privilegiați să vedem în avanpremieră mărturii ale oamenilor care au pus umărul la proiectul acesta cu care ne întâlnim o singură dată în viață orașului”, a transmis prezentatoarea evenimentului, Roxana Morun, în deschiderea Galei Comunității.

În anul 2023, Timișoara a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii. Prin acordarea acestui titlu, orașul și-a redefinit obiectivele, concentrându-se pe impactul pe care locuitorii îl au asupra comunității locale. În acest sens, titlul își propune să transforme Timișoara într-un centru al excelenței culturale

Acest proiect a reușit să aducă cât mai mulți oameni atât din Timișoara, cât și din alte orașe, dar și țări – pentru a vizita diverse expoziții și pentru a participa la evenimente, concerte și spectacole în aer liber. La început, oamenii au subestimat ideea că Timișoara poate fi un oraș reprezentativ al culturii, dar pe parcursul anului a dovedit contrariul și a renăscut; așa cum susține Adriana Babeți: „nu credeam că o să mai văd asemenea cozi în Timișoara”.

Expoziții precum „Victor Brauner: invenții și magie”, „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, Bienala de Artă Art Encounters au reușit să aducă cel mai mare număr de vizitatori, dar și să schimbe considerabil viziunea asupra Timișoarei.

Au trecut 50 de ani de când operele lui Constantin Brâncuși au putut fi vizitate în cadrul unei expoziții pe teritoriul României. Expoziția deschisă la finalul lunii septembrie a atins performanța de peste 45.000 de bilete vândute. Timișoreni, români din toată țara, turiști din Europa și nu numai au format publicul entuziast al acestei expoziții emblematice. Expoziția „Victor Brauner: invenții și magie” este un alt proiect cultural de succes, care s-a bucurat de un val mare de vizitatori. Expoziția a adunat mai mulți vizitatori în două luni decât a reușit Muzeul Național de Artă din Timișoara să strângă într-un an obișnuit.

Sute de mii de oameni au vizitat o Timișoara care a prins viață în acest an al Capitalei Culturale. Expozițiile, festivalurile de muzică, piesele de teatru, reprezentațiile stradale și multe altele au stârnit o sete de cultură în locuitorii acestui oraș. Dar povestea culturală a Timișoarei nu se oprește aici, ci este abia la început.

La evenimentul organizat în închiderea oficială a Timișoara 2023 au participat operatori culturali, voluntari, autorități locale, oameni din mediul de afaceri, reprezentanți din domeniul educației, echipe tehnice ale operatorilor culturali, reprezentanți ai minorităților, membri ai Consiliului Consultativ pentru Tineret, oameni din Societatea Civilă implicați în viața cartierelor din care locuiesc și desigur, presa. În sală au fost prezente echipele Centrului de Proiecte, Asociației Timișoara 2023, Primăriei Timișoara și a Consiliului Județean Timiș.

„Voi toți ați contribuit la acest brand, la acest titlu, vreau să vă mulțumesc! Dacă acum un an sau doi am auzit de multe ori așteptarea explicită că această Capitală Culturală este ceva ce face Primăria sau Ministerul, eu cred că după acest an, care a fost ca o furtună cu soare și puțină ploaie, ne dăm seama că a fost o călătorie pentru noi, ca oraș întreg, ca o comunitate”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

În cadrul Galei Comunității s-au ținut și câteva concerte. Prima trupă care a debutat pe scena cinematografului a fost West Brass Quintet – Filarmonica Banatul, înființată în 2003, cu dorința de a promova muzica pentru instrumentele de suflat.

Ca 1989, și 2023 este un an important pentru Timișoara. În 16 decembrie 1989 a izbucnit revoluția la Timișoara. Despre evenimentele din ‘89 de la Timișoara, Cristian Văduva, artist vizual, și Petre Ionuțescu, muzician, au realizat un cine-concert, intitulat „Revoluția nevăzută”. Au fost prezentate imagini ascunse din timpul Revoluției aflate într-o casetă uitată. Filmările au avut un mare impact asupra bănățenilor datorită contextului neașteptat în care au fost expuse momentele trăite la Revoluție.

foto: Tion