În luna decembrie, la București, au fost prezentate dosarele de candidatură la titlul de Capitală Culturală 2021. La Ministerul Culturii au ajuns reprezentanții orașelor Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bacău, Braşov, Brăila, București, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş și Timișoara. Dintre acestea, doar patru orașe au mers mai departe în competiție, respectiv Timișoara, București, Baia Mare și Cluj Napoca.
Iată motivele pentru care celelalte orașe nu au mers mai departe.
Alba Iulia
Unul dintre orașele care nu a reușit să treacă de selecția juriului a fost Alba Iulia. Conceptul prezentat se baza pe ideea că, în ultimii ani, spațiile publice din oraș s-au transformat într-o scenă culturală, mai ales pentru festivaluri. Astfel, se dorea creșterea acestor evenimente, dar și dezvoltarea culturală a cartierelor din afara zonei Cetate. De asemenea, pentru implementare s-a propus un buget de 13,6 milioane de euro.
Juriul a fost nemulțumit de viziunea propusă de Alba Iulia, spunând că scopul și strategia orașului au fost neclare. Mai mult, jurații au notat în raport că ideea de a crește scena festivalurilor transformă titlul de Capitală Culturală Europeană într-o „sală pentru consumul cultural și nu o necesitate pentru dezvoltarea artiștilor, a creativității și culturii orașului”. De asemenea, membrii juriului au fost de părere că bugetul propus este mult prea mic pentru un proiect de amploare.
Candidatura Aradului propunea: „dezvoltarea spațiilor culturale urbane și extra-urbane, creșterea relațiilor cultuale cu alte orașe din Europa, sporirea nivelului cultural din oraș” și altele. Jurații au apreciat faptul că în Arad s-au făcut eforturi pentru a-i convinge pe locuitorii orașului să fie voluntari în diferite proiecte.
Per total, dosarul propune ca „angajamentul Aradului față de spiritul european să devină un model de inovare” pentru restul Europei. Pentru implementare s-a adus în discuție un buget de 28 de milioane de euro.
Chiar dacă orașul din județul vecin a avut mai multe propuneri interesante, juriul a considerat că dosarul pregătit de Arad nu a fost la standardele așteptate.
Membrii juriului au notat în raport că viziunea artistică nu era de impact și, cu atât mai puțin capabilă să creeze un exemplu pentru alte orașe din Europa.
Bacău
Jurații au apreciat sinceritatea dosarului în ceea ce privește starea actuală a vieții culturale din Bacău, care este mult sub nivelul dorit într-un oraș european.
Una dintre marile probleme prezentate în dosar este lipsa unei strategii culturale a orașului, aceasta fiind încă în proces de realizare. De asemenea, s-a discutat despre dorința orașului de a ieși din pasivitatea culturală și de a dezvolta spațiul public. Foarte interesant pentru membrii juriului a fost faptul că Bacăul propunea ca 50% din evenimentele sale să se țină la Chișinău, fiind vorba aproape despre o candidatură dublă. Din păcate, la prezentarea dosarului nu a fost prezent niciun reprezentat al Chișinăului.
Deși, per total, propunerea Bacăului a fost una binevenită, aceasta a fost sub așteptări din punct de vedere al dezvoltării artistice. De asemenea, nu s-a prezentat niciun potențial parteneriat cu alte orașe Europene. Nu în ultimul rând, bugetul de 24 de milioane de euro a fost considerat prea mic pentru nevoile orașului.
Brașov
Orașul a prezentat o viziunea destul de puternică, având o strategie culturală împărțită în două perioade: 2016 – 2021 și 2022 – 2030. Pe lângă punctele tari, dosarul Brașovului a ridicat și câteva semne de întrebare pentru jurați. Candidatura orașului făcea o distincție clară între local și internațional, lucru care nu i-a mulțumit pe membrii juriului. Aceștia au subliniat că într-o Capitală Culturală Europeană trebuie să existe loc și pentru cultura din alte țări.
De asemenea, juriul a criticat modul în care a fost realizată strategia culturală, spunând că „o înșiruire de evenimente nu oferă o viziune strategică cu adevărat clară”. Dosarul Brașovului, cu un buget propus de 37,2 milioane de euro, a avut de suferit și la categoria artă contemporană, aspect care a lipsit din candidatura orașului.
Brăila
În viziunea juriului, dosarul Brăilei a întâmpinat mai multe probleme. În primul rând, acesta a fost mai subdezvoltat decât se aștepta, iar conținutul lăsa și el de dorit. Jurații au considerat că există o lipsă de ambiție în propunerea Brăilei, iar bugetul propus, 23 de milioane de euro, nu va face față necesităților orașului.
Craiova
Cu un buget total propus de 49,3 de milioane de euro, Craiova a intra în cursa pentru titlu cu conceptul „Play InternCity”. Mai mult, autoritățile locale de aici au avut și un mic conflict cu Timișoara, spunând că orașul de pe Bega le-ar fi copiat din proiectele culturale. Desigur, lucrurile nu stăteau așa.
Dosarul propus de Craiova a avut câteva puncte interesante, care au fost pe placul juriului. Totuși, au fost și unele probleme, care au dus și la ieșirea orașului din cursa pentru titlu. Spre exemplu, membrii juriului au considera că programele propuse au fost prea slab dezvoltate, dezorganizate și cu un accent prea puternic pe ideea de local. De asemenea, juriul a fost de părere că programele propuse nu erau destul de mari pentru a atrage public din alte țări europene.
Iași
Unul dintre punctele tari din candidatura Iașului au fost parteneriatele propuse cu alte țări, respectiv Moldova și Ucraina. Cu un buget propus de 35,5 milioane de euro, Iașiul avea în plan să împartă cu orașe din cele două țări diferite evenimente, concentrându-se pe o serie de colaborări și de proiecte culturale comune.
Dezamăgirea juriului a venit însă din faptul că, la prezentarea dosarului, nu au fost prezenți reprezentanți din orașele partenere.
De asemenea, juriul a considerat că anumite aspecte din dosar nu au fost explicate în detaliu, ci, mai degrabă, prezentate în fugă. De asemenea, programul Iașului nu a făcut nicio referire la integrarea culturii vestice în candidatură.
Sfântu Gheorghe
Dosarul propus de oraș a avut câteva idei interesante, iar juriu a notat în raport că a fost impresionat de proiectele care implicau teatru și „story-telling”. Au existat însă și câteva probleme, jurații fiind nemulțumiți de faptul că nu s-au încheiat parteneriate cu alte țări europene. De asemenea, membrii juriului au notat că nu sunt siguri că Sfântu Gheorghe are capacitatea de a administra un proiect atât de mare precum este Capitală Culturală Europeană.
Suceava
Suceava a propus și ea un parteneriat de colaborare cu un oraș din Ucraina, iar la prezentarea dosarului a fost prezent și un reprezentant din țara vecină. Juriul a fost mulțumit de colaborarea propusă, aceasta fiind bine pusă la punct. Un alt element interesant în candidatura Sucevei a fost ideea de a porni de la mitologie și basme ca bază pentru construcția unui program inovativ contemporan.
Cu un buget propus de 25 de milioane de euro, dosarul propus de Suceava nu a fost așa de dezvoltat cum se aștepta juriul. Din nou, deși există un parteneriat cu Ucraina, nu există nicio posibilă colaborare cu țări din Uniunea Europeană.
Târgu Mureș
Propunerea făcută de Târgu Mureș a dezamăgit juriul. Nemulțumirea a venit din faptul că orașul a avut o mulțime de idei bune pe care nu le-a dezvoltat.
Membrii juriului au concluzionat că programul, cu un buget de 32 de milioane de euro, propus de Târgu Mureș a fost mult prea slab pentru o Capitală Culturală Europeană. Mai mult, jurații au fost de părere că proiectul Capitală Culturală este unul prea mare pentru Târgu Mureș.
Articole pe aceeași temă:
Timisoara in 2021, Capitala Culturala Europeana: cultura va inunda strazile orasului
Orasul Timisoara, ajutat de Arad sa ajunga Capitala Culturala Europeana in 2021
Timisoara, in finala nationala pentru Capitala Culturala Europeana 2021, alaturi de alte trei orase
Citiți principiile noastre de moderare aici!