Premiera absolută a unei lucrări scrise de șapte compozitori din șapte state foste comuniste va avea loc sâmbătă seara.

Înaintea concertului, de la ora 19:00, Emil Hurezeanu și Neculai Constantin Munteanu, două voci emblematice ale postului de radio Europa Liberă vor vorbi despre rolul pe care l-a jucat acest post de radio în urmă cu 34 de ani, când emisiunile postului reprezentau una dintre principalele surse de adevăr de la acea vreme.

Emil Hurezeanu este publicist, scriitor, diplomat, fost director adjunct și director al Radio Europa Liberă, iar Neculai Constantin Munteanu este publicist, jurnalist, fost senior editor al emisiunii „Actualitatea românească” la Radio Europa Liberă.

Cei doi vor fi realizatorii Laboratorului de idei și sunete In Memoriam, ce va avea loc de la ora 19:00, la Sala Capitol, înaintea concertului cu același nume, dedicat victimelor comunismului.

„Invitații noștri speciali vor vorbi despre transmisiunile postului de radio Europa Liberă din zilele fierbinți ale lui Decembrie ’89, despre cum, prin intermediul radioului, s-a aflat în toată România că la Timișoara a început Revoluția, iar oamenii au început să iasă în stradă în mai multe orașe ale țării. De asemenea, vom avea ocazia să și ascultăm o parte din transmisiunile de la Radio Europa Liberă din acele zile.

Și, pentru că avem datoria morală să păstrăm vie în memorie amintirea grea şi dureroasă a evenimentelor din 1989, când poporul român a plătit scump curajul ruperii lanţurilor, Filarmonica Banatul Timișoara, la inițiativa maestrului Gabriel Bebeșelea, a comandat un recviem colectiv, la scrierea căruia au contribuit șapte compozitori din șapte state din Europa Centrală și de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria și România) care au trecut, mai mult sau mai puțin violent, prin revoluții în același an”, au transmis reprezentanții Filarmonicii Banatul din Timișoara.

Maestrul Gabriel Bebeșelea a explicat de unde a pornit ideea acestui recviem colectiv: „Lucrarea intitulată Recviem In Memoriam a pornit de la două recviemuri-etalon, nu întâmplător programate la Filarmonica Banatul în ultimele două stagiuni: Recviemul lui Giuseppe Verdi și Recviemul de război al lui Benjamin Britten. Ideea ca mai mulți compozitori să-și unească eforturile creatoare pentru a compune un Recviem, aparține lui Giuseppe Verdi, care dorea ca la prima comemorare a decesului lui Gioachino Rossini să i se cânte această Misă liturgică (Messa per Rossini) la Bazilica San Petronio din Bologna. Pentru aceasta, a luat legătura cu cei mai importanți 12 compozitori italieni care au trimis rapid editorului Giulio Ricordi partiturile lor. Dirijorul Angelo Mariani, cu toate că acceptase inițial să dirijeze acest eveniment, decide să boicoteze proiectul colectiv inițiat de Verdi pentru că organiza la rându-i un alt concert în memoria lui Rossini, chiar în orașul lui natal, la Pesaro. Apoi, impresarul Teatrului Comunal din Bologna, care trebuia să pună la dispoziție interpreții, tergiversează și amână, astfel încât proiectul moare și partitura se pierde în negura vremurilor. După cinci ani, moare scriitorul Alessandro Manzoni, iar Verdi dorind să-i dedice un recviem, restructurează partea sa din Messa per Rossini, Libera me, compunând în jurul ei ceea ce avea să devină una din cele mai importante lucrări religioase din istoria muzicii. Partitura acestui recviem este descoperită abia în 1986, iar premiera absolută are loc în 1988 la Stuttgart, cu Helmuth Rilling la pupitru.

De la celălalt model, Recviemul de război de Benjamin Britten, a fost preluată o altă idee: compozitorul ceruse aprobare pentru ca pe lângă textul latin, să utilizeze și poezii în limba engleză ale lui Wilfred Owen, ucis în Primul Război Mondial. Cei șapte compozitori au fost rugați să includă, pe lângă textul latin, un text pe care-l consideră relevant în limba lor națională. Astfel, acest recviem va fi în opt limbi, un adevărat exemplu de unitate prin diversitate”.

Ordinea în care cei șapte compozitori au scris părțile nu este întâmplătoare, ea fiind aleasă în funcție de cronologia începutului revoluțiilor anticomuniste:

• Zygmunt Krauze (Polonia) – 𝐼𝑛𝑡𝑟𝑜𝑖𝑡𝑢𝑠
• Martin Smolka (Cehia) – 𝑆𝑒𝑞𝑢𝑒𝑛𝑡𝑖𝑎
• Iris Szeghy (Slovacia) – 𝑂𝑓𝑓𝑒𝑟𝑡𝑜𝑟𝑖𝑜
• Sven Helbig (Germania de Est) – 𝑆𝑎𝑛𝑐𝑡𝑢𝑠
• László Tihanyi (Ungaria) – 𝐴𝑔𝑛𝑢𝑠 𝐷𝑒𝑖
• Dobrinka Tabakova (Bulgaria) – 𝐶𝑜𝑚𝑚𝑢𝑛𝑖𝑜
• Dan Dediu (România) – 𝑅𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑜𝑟𝑖𝑢𝑚

Inedit va fi și faptul că toți cei șapte compozitori vor fi prezenți la Timișoara la premiera absolută a lucrării. Concertul vocal-simfonic extraordinar, ce va reuni pe scenă Corul „Ion Românu” și Orchestra simfonică ale Filarmonicii Banatul, alături de soliștii Luiza Fatyol- soprană, Martiniana Antonie – mezzosoprană, Marius Budoiu- tenor şi Adrian Sâmpetrean – bas, va fi condus de maestrul Gabriel Bebeșelea, irijor în rezidență al Filarmonicii Banatul Timișoara în 2023.

Corul „Ion Românu” este pregătit de maestrul Iosif Todea.

Participarea la Laboratorul de idei și sunete In Memoriam se face pe baza biletului pentru concertul cu același nume.

Biletele se găsesc pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara, la casierie și pe myticket.ro.

Programul este finanțat din bugetul local al Primăriei Timișoara.