Potrivit dr. Teodora Moț, muzeograf la Muzeul Național al Banatului, după instaurarea administrației românești în Banat, situația sanitară și medicală din Timișoara a cunoscut o îmbunătățire considerabilă.

„Principala cauză a neajunsurilor vremii din Timișoara care provoca o mortalitate ascendentă în mișcarea populației, precum și o creștere în evoluția bolilor sociale, îndeosebi a TBC-ului, era reprezentată de criza de locuințe, multe familii de muncitori fiind nevoite să se adăpostească în subsoluri, vagoane, clădiri neigienice și igrasioase, sau în corturi și colibe la periferia orașului. De asemenea, pe lângă acestea, Timișoara se confrunta și cu o subalimentație în rândul populației datorată în linii mari prețurilor ridicate ale produselor alimentare”, spune dr. Teodora Moț, muzeograf la Muzeul Național al Banatului.

Conform muzeografului, începuturile principalelor instituții medicale ale orașului Timișoara, spitalele, se raportează la eliberarea Timișoarei de sub ocupația Imperiului Otoman de către habsburgi din anul 1716.

„Prin apelul adresat populației de către Comandamentul Militar Imperial la 5 decembrie 1726, este manifestată necesitatea înființării de spitale și azile pentru cei care sufereau de anumite afecțiuni, sau pentru cei lipsiți de mijloace materiale, este exprimat îndemnul de a se lua toate măsurile necesare pentru a se contracara cerșetoria și totodată sunt promulgate unele dintre primele măsuri de igienă, carantinare și împiedicare a răspândirii unor boli, printre care se numărau izolarea celor bolnavi și construirea de locuințe din materiale viabile, precum cărămida. Pentru edificarea spitalului civil comunal, cunoscut mai târziu ca Spitalul de Stat din centrul orașului, de pe strada Mărășești, s-a constituit un fond de donații și colecte”, a transmis dr. Teodora Moț.

Clădirea în care acesta a funcționat la început a fost folosit încă din timpul în care Timișoara era sub ocupație turcească, fiind clădit pe piloți de lemn, avea apă la subsol și pereții igrasioși, deci era total necorespunzător pentru a adăposti principala instituție medicală a orașului.

Informațiile prezentate de reprezentanții Muzeului Național al Banatului mai arată că, în toamna anului 1918, odată cu ocuparea militară a Banatului de către armata sârbă și instituirea Republicii bănățene, conducerea a mutat spitalul civil din clădirea veche în edificiul mult mai încăpător din apropiere, cel al Spitalului Militar, din care o aripă a rămas ocupată de armata sârbă.

Apoi, după intrarea Armatei Române în august 1919 în Timișoara, edificiul mult mai încăpător al Spitalului Militar unde fusese mutat spitalul civil în urmă cu câteva luni, a trebuit să fie evacuat de bolnavii civili și retrocedat armatei. Spitalul civil a revenit în vechea clădire care s-a deteriorat din ce în ce mai mult, nemaifiind executată nicio lucrare de consolidare sau de reparare. În anul 1920 spitalul va intra sub administrația statului român, însă vor mai trebui să treacă aproximativ 10 ani până să se aducă vreo îmbunătățire edificiului.

„Pe lângă Spitalul de Stat, în Timișoara au fost înființate în prima jumătate a secolului al XX-lea și alte așezăminte medicale, care și-au adus contribuția la evoluția medicală, sanitară și la îngrijirea populației acestui oraș și nu numai. Printre acestea, Spitalul Crucea Albă, fondat în anul 1900 de societatea Crucea Albă, se ocupa cu preponderență de ocrotirea și îngrijirea femeilor însărcinate și a mamelor. În anul 1908 acestuia i s-a atașat o școală de moașe. Spitalul de copii „Principele Mircea” și Centrul pentru ocrotirea copiilor au fost întemeiate în anul 1901. În anul 1919 a luat ființă Ambulatoriul policlinic care avea în componență patru secții: boli interne, boli pentru copii, boli venerice și tuberculoză, iar în 1920, Ambulatorul dentistic. În 1931 au fost puse bazele Spitalului de Izolare „Reg. Ferdinand”, care avea în componență un departament de boli contagioase, unul de administrație și din 1942 unul în care erau tratați cei care sufereau de tuberculoză. Pe lângă acestea, mai îngloba și o unitate de dezinfecție”, a mai precizat dr. Teodora Moț, muzeograf la Muzeul Național al Banatului.

Expoziția de instrumente medicale din perioada interbelică poate fi văzută în Bastionul Theresia până în data de 28 februarie, de marți până duminică între orele 10-18.