Un moment important în existența Timișoarei a avut loc în urmă cu 241 de ani. Prin Diploma din 21 decembrie 1781, emisă de împăratul Iosif al II-lea, Timișoara dobândea statutul privilegiat de „Oraș liber regesc”.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Banatului, acest lucru a presupus ca Timișoara să beneficieze de o serie de avantaje importante care au îngăduit o dezvoltare accelerată a activităților urbane.

„Orașul era scos de sub jurisdicția comitatului reînființat în 1780. Trimitea reprezentanți proprii în Dietă, își alegea propriii dregători și jurați, percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor. Avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale, de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale. Era scutit de anumite obligații fiscale și avea dreptul la o stemă proprie”, au precizat reprezentanții Muzeului Național al Banatului.

Conform acestora, odată cu atenția sporită acordată de Curtea de la Viena, Timişoara devine un centru economic şi politic al Banatului. Orașul cunoaște după perioada 1718-1734 o dublă dezvoltare a lucrărilor de fortificare a Cetăţii şi începe secarea mlaștinilor.

În Timișoara se construiesc poduri şi construcţii publice, astfel încât în jurul anului 1765 se încheie fortificarea cetăţii, iar în 1774, este finalizat apeductul din Fabric pentru alimentarea cu apă şi reţeaua de canale subterane din preajma „Cazărmii ardelene” şi de pe amplasamentul Pieţii Sfântul Gheorghe.

Cu toate acestea, situaţia şanţurilor de apă şi a mlaştinilor din Cetate nu este rezolvată în întregime, canalul Bega deşi navigabil, preia în mare parte rolul de colector insalubru al zonei de Cetate.

Documentul poate fi văzut în cadrul expoziției „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” chiar de miercuri, 21 decembrie, de la ora 18:00. Expoziția este rezultatul colaborării dintre șapte muzee din vestul țării și un colecționar privat, care și-au pus la comun parte din resurse, reușind astfel să reproducă aspecte din istoria vestului de țară și poate fi vizitată la Bastionul Theresia până în 28 februarie 2023.

„Diploma este legată în piele, conține 24 de file, (22 din pergament, două din hârtie – prima şi ultima) însoţită de sigiliul mare imperial în capsulă de bronz. Legătura în piele maro cu motive ornamentale vegetale, în centru având un scut oval cu blazonul Boemiei. Fila 1 şi 24 sunt de gardă. Fila 2 pictată pe verso (acuarelă) cu personaje alegorice având în centru stema oraşului Timişoara. Medalion rotund de culoare gri-albăstrui, pe margine, pe fond alb inscripţia circulară „SIGILL. LIBER. ET REGIÆ CIVITATIS TEMESVARIEN.” În centru stema oraşului Timişoara: scut baroc, despicat partea superioară find tăiată rezultând trei câmpuri”, au mai transmis reprezentanții Muzeului Național al Banatului din Timișoara.